Ce-i lipseşte Muzeului de Istorie al Transilvaniei să fie o instituţie europeană. „Am observat că planurile de management sunt făcute să fie“

Felix Marcu în centru, încadrat de directorul secţiei de istorie a MNIT, Melinda Mitu în stânga imaginii, Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii în dreapta   FOTO Florina Pop

Noul manager al Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, arheologul Felix Marcu, a declarat că vrea să scoată instituţia din anonimatul în care a intrat în ultimii ani prin găzduirea de evenimente din cadrul TIFF, Photo România Festival şi alte festivaluri din oraş, prin îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile locale, dar şi prin activităţi inedite care să atragă publicul.

Arheologul Felix Marcu, noul manager al Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, a declarat, la o conferinţă de presă, că are planuri mari legat de instituţia în fruntea căreia se află. Acesta a afirmat că vrea să scoată muzeul din anonimat şi să-l deschidă spre public.

În opinia sa, muzeul era considerat în vechea muzeologie drept un templu, asta „în timp ce acum promovăm relaţia cu publicul. Este important şi obiectul, dar mai ales individul. Încercăm să explicăm totul în metode virtuale şi non-virtuale şi să accentuăm caracterul educaţional al muzeului“.

Marcu a mai spus că în curtea muzeului se pot face proiecţii de filme documentare, dar şi că se pot găsi formule prin care obiectele din muzeu să ajungă – sub formă de imitaţii – la manifestările culturale ce au loc în Cluj ca să arate publicului ce piese valoroase se află expuse la MNIT.

Acesta a evidenţiat câteva lucruri pe care intenţionează să le schimbe, lucruri punctate în planul său de management şi într-un comunicat trimis presei înainte de conferinţă:

•  „Cea mai vizibilă problemă a MNIT este lipsa unei expoziţii permanente. Acest handicap împiedică instituţia să-şi îndeplinească rolul principal în societate. În acest sens, cele mai mari eforturi vor fi concentrate înspre îndreptarea acestei situaţii, în condiţii optime pentru instituţie şi public.

• Din nefericire nici relaţia cu publicul nu este un punct la care stăm foarte bine, dar considerăm că o echipă adecvată şi pregătită în acest domeniu va fi capabilă să aplice proiectul de marketing muzeal şi educaţie muzeală propuse şi să readucă muzeul, ca actor activ, pe scena culturală locală.

• Problema spaţiilor nu este mai puţin stringentă. Clădirea principală se află într-o stare îngrijorătoare de degradare. Chiar în aceste momente lucrăm la un set de măsuri şi sperăm, dacă condiţiile rămân neschimbate, să înceapă remedierea acestei situaţii cel mai târziu la sfârşitul anului.

• Muzeul are nevoie de spaţii de depozitare funcţionale şi moderne. În această privinţă, avem în vedere mai multe variante în analiză pentru o soluţie optimă.

• Nu în ultimul rând, credem că MNIT a avut o relaţie defectuoasă cu autorităţile locale şi din această cauză a ajuns să fie cel mai puţin vizibilă instituţie de cultură a Clujului, la nivel local şi regional. MNIT a fost absent din majoritatea manifestărilor culturale locale, stare de fapt care nu mai poate continua. Pentru rezolvarea acestei probleme vom iniţia colaborări serioase cu toate instituţiile locale pentru a scoate muzeul din anonimatul curent.

• Ca prime măsuri ale noului management ne propunem să deschidem contacte cu celelalte instituţii clujene publice şi de cultură, pentru a ne face cunoscute planurile şi intenţiile şi pentru a putea demara măsurile necesare revitalizării instituţiei.

• Ca puncte forte considerăm că MNIT beneficiază de o locaţie privilegiată, în centrul istoric al oraşului, aproape de majoritatea mijloacelor de transport în comun şi în vecinătatea unuia dintre cele mai critice puncte culturale şi de leisure din Cluj – Piaţa Muzeului. Prin urmare, considerăm locaţia mai mult decât adecvată funcţiei instituţiei, în condiţiile în care clădirea va fi consolidată, reabilitată şi dotată cu mijloace moderne.

• Apoi, pentru punerea în aplicare a planului propus, este nevoie de o echipă de coordonare competentă, cu un suflu nou, tânăr şi ambiţios, care să asigure nivelul de dedicare necesar racordării MNIT la principiile ”noii muzeologii” şi astfel să ducă la îndeplinirea misiunii noastre“.

La conferinţă a luat parte şi secretarul de stat în Ministerul Culturii, Oana Bogdan, care a declarat că unele planuri de management ale directorilor de muzee sunt privite drept formalităţi de care nu se ţine cont. Acesta a mai precizat că afirmaţia sa nu face referire la cei care au condus Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei:

„Am observat că aceste planuri de management sunt făcute să fie. Avem 15 muzee în subordine şi ne-am lovit de planuri formale, în opinia mea. Nu ştiu dacă e rea voinţă, dar nu se înţelege cât este de important un astfel de plan. Dacă nu se foloseşte pentru a lua decizii şi nici la evaluare nu este pus pe masă, nu îl poţi invoca. Orice s-a început însă în acest an se poate opri. Noi am explicat de ce sunt măsurile noastre importante şi sperăm să existe o presiune pozitivă şi pe viitor“.

Mai puteţi citi:

Ce vor moştenitorii familiei Hintz cu Muzeul Farmaciei, unul dintre simbolurile Clujului. „Clădirea este destul de degradată“