Ministerul Comunicaţiilor a tocat zeci de milioane de euro pe studii şi site-uri inutile

Peste 100 de milioane de lei (21,7 milioane de euro) a cheltuit România, printr-un singur minister, în numai 9 ani, pe studii care nu au fost folosite, pe site-uri care au rămas neutilizate de ani buni şi pe proiecte care nu au existat niciodată.

Un raport al Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007 – 2016, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a efectuat cheltuieli de la bugetul de stat pentru a cumpăra studii şi pentru a realiza proiecte fără ca rezultatele să fie atinse.

Site-ul de 12 milioane de euro nefolosit din 2013

Proiectul „e-România 2” este probabil cel mai scump site existent vreodată. El a costat 52 de milioane de lei (12 milioane de euro) şi nu a mai fost folosit încă din 2013.

Deşi portalul a fost construit pentru a fi accesat de către un număr foarte mare de utilizatori (maxim 10.000.000 utilizatori, 3.000.000 utilizatori înregistraţi şi 50.000 utilizatori concurenţi), el a fost accesat per total de numai 250.000 utilizatori şi are doar 892 utilizatori înregistraţi, dar nici aceştia nu au încărcat nimic şi nu au accesat resursele puse la dispoziţie.

În prezent, proiectul „e-România 2” este doar un portal cu informaţii despre toate localităţile din România. Dar, în fapt, portalul este încărcat doar cu informaţia pusă în anul 2013 şi neactualizată din acel moment.

Potrivit Curţii de Conturi, alte site-uri care oferă informaţii de acelaşi tip, precum Wikipedia, sau site-urile proprii ale autorităţilor locale şi centrale sunt mult mai bine încărcate şi actualizate cu conţinut, aşa că nu se justifică banii daţi pe acest portal.

Proiectul care nu există

MCSI a mai cheltuit, de asemenea, 14,6 milioane de lei de la bugetul de stat pentru realizarea proiectelor Supercomputing 1 şi Supercomputing 2 (Proiectul Supercomputing).

Proiectul Supercomputing se dorea a fi o platformă hardware performantă, prin care să se acceseze aplicaţii din domeniul cercetării şi prin care să se realizeze simulări şi procesări de mare performanţă care puteau transforma acest proiect într-o redutabilă armă de luptă împotriva „cybercrime”.

De la data achiziţiei echipamentelor, proiectul Supercomputing nu a funcţionat vreodată, nu a produs vreun rezultat din cele aşteptate în faza de fundamentare, iar în prezent echipamentele proiectului Supercomputing sunt dezmembrate.

În fapt, s-a constatat că Proiectul Supercomputing nu există, echipamentele achiziţionate fiind utilizate de Agenţia pentru Agenda Digitală a României pentru alte scopuri.

82 de studii aproape inutile

În perioada 2007 – 2016, MCSI a achiziţionat cu bani de la bugetul statului un număr de 82 de studii de 32 milioane de lei. Aproximativ 97,5% din această sumă a fost utilizată pentru achiziţionarea de studii în vederea realizării de strategii, iniţiative legislative, planuri naţionale, norme tehnice, dintre care unele nu există sau nu sunt folosite.

Numai pentru Strategia eRomânia au fost plătite 43 de studii în sumă totală de 19 milioane de lei, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect, Proiectul eRomânia 2.

Un număr de 3 studii în sumă totală de 307.038 lei au fost achiziţionate pentru fundamentarea unei iniţiative legislative privind legea interoperabilităţii, care nu există după ce Camera Deputaţilor a respins-o în martie 2011.

Un număr de 2 studii în sumă totală de 231.759 lei au fost achiziţionate pentru pregătirea Strategiei Naţionale de Supercomputing şi a Programului Naţional Supercomputing – strategie care nu există şi program care nu a fost implementat.

Un număr de 7 studii în sumă de 4 milioane de lei au fost achiziţionate pentru fundamentarea iniţiativei legislative privind Securitatea sistemelor informatice, respinsă de Camera Deputaţilor în martie 2011.

Bani de la buget daţi degeaba pe studii nefolosite

Ministerul a alocat, în perioada 2009-2010, circa 4,3 milioane de lei de la bugetul de stat pe consultanţă pentru mai multe proiecte implementate prin fonduri europene. „Deşi aceste achiziţii au însumat fonduri totale de 4.339.930 lei suportate de la bugetul de stat şi au fost destinate unor proiecte care trebuiau derulate şi implementate prin accesarea fondurilor structurale, acest obiectiv nu a fost realizat”, arată Curtea de Conturi. Aşadar, tocmai pentru că statul nu a plătit studiile făcute din consultanţi prin fonduri UE, ci a dat banii de la stat, ulterior nu i-a mai putut recupera. În această situaţie, nici studiile achiziţionate  nu au putut fi valorificate.