Ce şanse sunt ca Parlamentul Republicii Moldova să aprobe Declaraţia de Unire cu România?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

O mulţime impresionantă adunată ieri la Chişinău a cerut Parlamentului Republicii Moldova să voteze un Act de Unire cu România, aşa cum a votat Sfatul Ţării în anul 1918 şi tot aşa cum România a votat pe 27 martie 2018.

Pe 1 iunie, începând de la Alba Iulia în cadrul unei manifestaţii publice, zeci de persoane au plecat în Marşul Centenar. Câteva sute au participat la acest eveniment întins pe parcursul a două luni şi mai bine de 1300 de kilometri. Au fost străbătute sute de localităţi din România şi din Republica Moldova, s-a interacţionat cu tot atâtea autorităţi locale dar şi cu zeci de mii de români care aplaudau şi felicitau sacrificiul şi dăruirea celor care au ales să parcurgă pe jos tot acest drum pentru promovarea unei singure idei: Unirea României cu Republica Moldova.

image

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării, organul reprezentativ al Basarabiei, avea să voteze actul istoric de unire pe veci cu Regatul României. Acest lucru avea să se întâmple după mai bine de 100 de ani de ocupaţie ţaristă şi de încercare de ştergere a identităţii româneşti pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Basarabia avea să facă parte din România până în 1939, atunci când Hitler şi Stalin s-au înţeles să dezmembreze România iar bucata aceasta de pământ românesc avea să trăiască o nouă dramă timp de jumătate de secol: ocupaţia sovietică. Sfatul Ţării era la acel moment organul reprezentativ al Ţării, un fel de parlament de astăzi.

image

Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională. Reprezentanţi politici ai tuturor provinciilor au participat la acest eveniment. O sută de mii de români, cetăţeni simpli, au fost şi ei prezenţi la eveniment. Presiunea ţării a fost una fantastică. S-a început cu negocieri, cu politicieni care se opuneau, cu alţii care aveau reţineri, cu unii ce puneam condiţii. Poporul din stradă a convins pe cei din Sala Marii Uniri că Unirea se face acum şi fără nici o condiţie... şi aşa a fost.

image

La 100 de ani distanţă, pe 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti avea să supună votului o declaraţie de Unire a României cu Republica Moldova. Gestul a fost unul istoric şi de o greutate deosebită: practic jumătate din Unire a fost ratificată, poarta rămânând deschisă şi mingea plasată în Republica Moldova. Mai mult decât atât, această declaraţie a făcut din România în mod oficial un stat cu politică Unionistă, tot aşa cum China sau Coreea are. Nu a existat nici o reacţie negativă la nivel internaţional, nici măcar din partea Federaţiei Ruse, gestul fiind acceptat ca un act firesc şi normal. Declaraţia a fost aprobată cu unanimitate de voturi, fără nici o opoziţie. Un gest istoric şi de lăudat a venit şi din partea comunităţii maghiare: aleşii lor au preferat să asiste la eveniment, să se abţină la vot, dar să nu voteze împotrivă sau să boicoteze.

image

Pe 1 septembrie 2018, la Chişinău, mulţimea impresionantă care aştepta participanţii la Marşul Centenar a solicitat ca Parlamentul Moldovean să voteze o rezoluţie de Unire a Republicii Moldova cu România, similară cu cea a Sfatului Ţării din 27 martie 1918 şi completată de cea votată de Parlamentul României pe 27 martie 2018. Acest lucru avea să se întâmple deja după ce sute de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire sau au realizat în anul centenar înfrăţiri cu alte localităţi din România.

Duminică, 2 septembrie 2018, s-a jucat în mod simbolic Hora Unirii în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Un steag tricolor imens a fost întins de cei care ieri au terminat Marşul Centenar. A fost o încheiere frumoasă pentru un drum lung, greu şi plin de sacrificii. S-a cerut Unirea, s-a cerut anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov. Flacăra Unirii a trecut din mână în mâna la participanţii din Horă, fiecare venind cu un mesaj pozitiv. Mesajul lor se poate vedea în imaginile de mai jos.

image

Dar poate sau va ţine cont parlamentul de la Chişinău de acest lucru?

74 de deputaţi ai parlamentului de la Chişinău au la acest moment cetăţenia statului România. Printre aceştia şi Vladimir Plahotniuc, cel care conduce de facto Republica Moldova. Nu este o cetăţenie debândită prin naştere ci pe baza dreptului istoric. Acest lucru presupune că fiecare din aceştia deputaţi şi-a manifestat dorinţa de a obţine cetăţenia română, nu a fost obligat, nu a obţinut-o fără ca să o solicite. Aceşti 74 de deputaţi au cerut ca ei să devină cetăţeni ai României din propria voinţă. Pentru acest lucru au făcut un dosar, au completat cereri, s-au deplasat la Bucureşti. Toţi cei 74 de deputaţi au depus jurământ de credinţă României, un jurământ ce a dus în cele din urmă la dobândirea acestei cetăţenii.

Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României

Dar nu doar ei au făcut acest lucru: aproximativ un milion de moldoveni au devenit în ultimul sfert de secol cetăţeni ai României. Printre aceştia şi actualul preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon, preşedintele parlamentului Republicii Moldova Adrian Candu, premierul Republicii Moldova Pavel Filip. Practic putem vedea că toţi cei din vârful piramidei de putere politică din Republica Moldova au ales să îşi redobândească cetăţenia română şi să jure credinţă Ţării.

În multe situaţii istorice, precum cele amintite mai sus, factorii politici au avut neînţelegeri, nu au fost cei mai buni reprezentanţi ai societăţii, au creat nemulţumiri publice în epoca în care au trăit. Atunci însă când s-au aflat în faţa unui moment istoric au ales să facă acel moment istoric. Multe din aceste decizii păreau improbabile chiar şi în ziua în care ele au fost luate. Cine ar fi crezut pe 26 martie 2018 că pe 27 martie 2018 Parlamentul României avea să voteze o declaraţie istorică de Unire cu Republica Moldova? Cu siguranţă nu cei aflaţi pe băncile parlamentului României.

image

Ce este de făcut?

Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputaţi. Dintre aceştia 74 au deja cetăţenia României, posibil să crească numărul în perioada următoare.

O bună parte dintre aceştia susţin un unionism pe faţă, declarat, alţii au reţineri în a se manifesta public şi mai există şi o parte care se opune. Cu toate acestea în anul centenar numărul parlamentarilor care devin favorabili unei astfel de idei este în creştere.

Dintre aceştia un grup trebuie să îşi asume preluarea unei astfel de declaraţii sau întocmirea ei. Acest grup poate să aducă în faţa colegilor spre vot o astfel de declaraţie. Pentru acest lucru e nevoie de puţin timp şi bine ar fi ca evenimentul să se producă spre final de mandat parlamentar, cine ştie, poate chiar înainte de alegerile care ar trebui să se producă în februarie 2018. Până la acel moment nu trebuie să discutăm de şanse ci ca să depunem spre vot un astfel de rezoluţie

Apoi fiecare deputat se va afla în faţa unui moment istoric. România deja a votat declaraţia de Unire motiv pentru care o aproba la Chişinău va face ca Unirea să se facă exact în acel moment, adică  imediat după numărarea voturilor. Vor fi ei şi bileţelul cu care vor vota. De la acel vot încolo nimic nu va mai conta, nimeni nu le mai poate face nimic, nu trebuie să răspundă nici unei comenzi politice. Vor fi ei cu propria lor voinţă.

Este o şansă istorică, trebuie doar ca fiecare dintre noi să îşi asume acest lucru.

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite