Prezenţa la ură: 20,41%. Cine câştigă şi cine pierde din eşecul referendumului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Românii au ieşit în număr foarte mic la urne FOTO Inquam Photos / George Călin / 6 oct 2018
Românii au ieşit în număr foarte mic la urne FOTO Inquam Photos / George Călin / 6 oct 2018

Referendumul dezbinării a eşuat din cauza absenteismului, ceea ce va afecta imaginea principalilor jucători din spaţiul public. „Adevărul“ analizează la cald cine câştigă şi cine pierde dupa acest eşec.

Referendumul pentru modificarea Constituţiei, în sensul familiei tradiţionale, nu va fi validat pentru că n-a întrunit cvorumul de prezenţă (30%). Deşi PSD, PNL, Biserica Ortodoxă şi alte culte neoprotestante au îndemnat electoratul să iasă la urne, doar 20,41% din totalul votanţilor înscrişi pe listele electorale s-au prezentat la vot, insuficient ca Legea fundamentală să fie revizuită, astfel încât căsătoria să fie definită clar ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie, şi nu, mai vag, ca legătura dintre soţi.

Principalul câştigător al eşecului de duminică este întreaga societate românească, în condiţiile în care campania pentru referendum a dezbinat populaţia chiar mai mult decât au reuşit politicienii. Astfel, un referendum – pe care o tabără l-a considerat „al urii sociale“, iar cealaltă „al normalităţii tradiţionale“ –  s-a soldat cu un eşec împăciuitor. Dar cine va deconta?

În primul rând, cele două mari partide politice: PSD şi PNL, care au dat mesaje mobilizatoare în van. Liviu Dragnea a fost politicianul care şi-a asumat cap-coadă referendumul. Din postura de lider al Coaliţiei de guvernare, Dragnea a votat pentru modificarea Constituţiei în Parlament, a stabilit ca referendumul să se desfăşoare pe două zile şi a mers la vot chiar de sâmbătă dimineaţă. Aşadar, eşecul referendumului este şi eşecul politic repurtat de Liviu Dragnea, care îşi vede astfel şubrezită poziţia în partid. Rivalii săi, în frunte cu Gabriela Firea şi Paul Stănescu, îi vor reproşa că, din postura de lider, nu mai reuşeşte să mobilizeze electoratul social-democrat la urne, în condiţiile în care tema familiei tradiţionale se pliază perfect pe viziunea votanţilor PSD. Iar această slabă mobilizare vine în contextul în care la anul sunt programate două rânduri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale.

Un alt mare perdant  – poate chiar principalul – este liderul PNL Ludovic Orban. Sub conducerea sa, principalul partid de Opoziţie  s-a aşezat pe aceeaşi linie cu PSD schimbând doctrina liberală cu una profund conservatoare. Surse din PNL au declarat pentru „Adevărul“, duminică seara, că mai mulţi lideri liberali îi vor cere lui Orban socoteală pentru poziţionarea pierzătoare a partidului. Potrivit surselor citate, marea temere în PNL e că electoratul liberal – care a boicotat în mare parte referendumul – va migra către USR, singurul partid care s-a opus consultării populare. 

De altfel, USR a avut o monitorizare paralelă a prezenţei la vot, oferind date cu o marjă de eroare foarte mică despre dinamica procesului electoral. În concluzie, partidul lui Dan Barna şi-a securizat propriul electorat şi e foarte probabil să fi atras o bună parte dintre votanţii nehotărâţi. Un alt partid care s-a opus referendumului este Mişcarea România Împreună (RO+), condus de Dacian Cioloş, însă „tehnocraţii“ nu există deocamdată ca formaţiune politică şi n-au avut oameni în secţiile de votare.

CpF devine partid sau istorie


În afara partidelor politice, şi Coaliţia pentru Familie (CpF) a încasat o lovitură puternică. Liderii CpF au încercat să arunce vina pe politicieni, pe motiv că au boicotat referendumul, deşi, în realitate, liderii PSD şi PNL au chemat votanţii la urne. CpF are acum două variante: ori se transformă în partid politic, pentru a converti în voturi milioanele de semnături strânse, ori îşi încetează activitatea.  Biserica Ortodoxă, în frunte cu Patriarhul Daniel, are din nou o mare problemă de imagine, căci majoritatea preoţilor au îndemnat la vot, unii chiar pe un ton ameninţător. Cultele neoprotestante, deşi s-au mobilizat exemplar, au arătat că rămân totuşi minorităţi religioase.

Românii din Londra, în fruntea diasporei

 Aproximativ 111.457 de români din diaspora au mers să voteze pentru referendum, până duminică la ora 19.00, în cele 378 de secţii amenajate. Cei mai mulţi români din străinătate care şi-au exprimat opţiunea au fost cei din Marea Britanie, cu 5.466 de persoane înregistrate în Londra şi 2.541 în Luton. Peste 2.000 de oameni au venit  şi la urnele din Dublin şi Roma, urmaţi de Salzburg, Austria (1.995 de persoane) şi Torino şi Bruxelles cu peste 1.600 de votanţi. 

Citeşte şi:

HARTA INTERACTIVĂ Prezenţa la urne pe judeţe şi pe ore

VIDEO Unul dintre liderii CpF a început să plângă în direct. „Poate nu ne-aţi crezut, dar va veni o vreme când ne veţi da crezare“

PSD nu îşi asumă înfrângerea referendumului. Dragnea îl scoate la înaintare pe Codrin Ştefănescu: „Românii au venit în număr gigant la vot”

Cum fug liberalii de referendum. „Pe tot ce pune mâna Dragnea se ofileşte“. Surse: Secretarul general al PNL ar putea rămâne fără funcţie

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite