Ce urmează după reducerea TVA pentru restaurante şi cazare. EY: Rămâne de văzut dacă se va traduce într-o reală diminuare a preţurilor serviciilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bucătarii de la firmele de catering iau greul de pe umerii femeilor de carieră

De la 1 noiembrie mai multe tipuri de afaceri vor putea aplica cota redusă de TVA de 5%, respectiv activitatea de restaurant şi catering, cazarea în hoteluri, săli de fitness, accesul în parcuri de distracţii şi parcuri recreative. Oficialii EY România susţin că un efect al acestei măsuri ar consta în potenţiala reducere a tarifelor brute practicate, însă rămâne de văzut dacă se va traduce şi într-o reală diminuare a preţurilor serviciilor.

Ordonanţa de urgenţă care cuprinde şi aceste noutăţi a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 4 octombrie. Una dintre cele mai importante măsuri conţinute de acest act normativ constă în  aplicarea, începând cu 1 noiembrie 2018, a cotei reduse de TVA de 5% pentru mai multe categorii de servicii, după cum urmează:

• cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping (în prezent, subiect de 9% TVA)

• serviciile de restaurant şi de catering (în prezent, subiect de 9% TVA)

• dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice (în prezent, subiect de 19% TVA)

• serviciile constând în permiterea accesului în bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative (în prezent, subiect de 19% TVA)

Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România, susţine că extinderea aplicării cotei de TVA de 5% în zona anumitor servicii va genera un impact semnificativ, în principal, în turism, prin industria recreativă şi industria ospitalităţii, reprezentată de sectorul HORECA (n.a. hoteluri, restaurante, cafenele).

În ceea ce priveşte turismul local, ANAF se confruntă, în ultimii ani, cu un nivel crescut al evaziunii fiscale. Măsura privind reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru serviciile din industria ospitalităţii ar trebui să reprezinte un stimulent pentru aducerea la suprafaţă a veniturilor nedeclarate şi, prin urmare, plata TVA de către agenţii economici.

Un efect direct al acestei măsuri pentru afacerile din domeniu, mai spune Teampău, ar consta în potenţiala reducere a tarifelor brute practicate, ceea ce ar creşte gradul de ocupare a unităţilor de cazare.

„Rămâne de văzut însă dacă această măsură fiscală se va traduce într-o reală diminuare a preţurilor serviciilor începând cu 1 noiembrie. Şi chiar dacă nu vom asista la o asemenea abordare din partea agenţilor economici, iar nivelul tarifelor se va menţine, este interesant de urmărit cum vor utiliza firmele surplusul de venit realizat (rezultat din diferenţa de cotă de TVA). Acest surplus poate fi utilizat pentru realizarea unor investiţii suplimentare în unităţile respective (n.a. hoteluri şi restaurante) sau poate chiar în creşterea salariilor angajaţilor”, arată oficialul EY.

Cine nu beneficiază de măsură 

Din nefericire, potrivit lui Adrian Teampău, nu toţi câştigă de pe urma acestor modificări legislative, deoarece unele afaceri nu vor putea beneficia de reducerea cotei de TVA.

Aici ne referim la definiţia serviciilor de restaurant şi catering din Codul Fiscal. Doar agenţii care demonstrează că prestează o gamă mai largă de servicii, nu doar furnizează mâncare şi băutură, vor putea să aplice cota redusă de TVA de 5%. Un exemplu în acest sens îl constituie unităţile de alimentaţie care livrează mâncare la domiciliu, dar nu pun la dispoziţie un spaţiu pentru consum şi nu oferă servicii conexe (de exemplu, servire la masă ). Aşadar, o pizza comandată şi livrată la domiciliu va fi subiect de 9% spre deosebire de o pizza pe care o savurăm la restaurant. De ce? Pentru că, în primul caz, vorbim de o livrare de alimente care beneficiază de 9% TVA, în timp ce pentru serviciile de restaurant se va aplica 5% TVA. Teoretic, va fi mai ieftin să mănânci la restaurant decât acasă.

Vor apărea discriminări

În aceeaşi notă, vor apărea şi discriminări între tipurile de unităţi de alimentaţie publică. Spre exemplu, o patiserie sau o altă afacere mică care nu dispune de spaţiu şi nu prestează servicii conexe (de exemplu, servire la masă) nu va putea aplica cota redusă de TVA de 5%. În timp ce o afacere mai mare, care dispune de spaţiu cu mese şi angajează ospătari, chelneri, barmani va putea să aplice cota redusă.

„Devine evident că, în contextul noilor modificări, pentru aplicarea unui tratament fiscal corect în domeniul alimentar, se impune definirea exactă a serviciilor conexe aferente operaţiunilor de restaurant şi catering”, mai arată Adrian Teampău.

O altă modificare adusă de această ordonanţă constă în reducerea cotei de TVA de la 19% la 5% pentru serviciile aferente industriei recreative, respectiv permiterea accesului în bâlciuri, parcuri de distracţii şi în parcuri recreative, dar şi utilizarea facilităţilor sportive pentru practicarea sportului. Măsura este binevenită, spune Teampău, întrucât România dispune de un potenţial semnificativ în zona dezvoltării parcurilor de distracţii şi parcurilor recreative, datorită reliefului şi resurselor naturale de care dispune. În plus, aceste sectoare au beneficiat de realizarea unor investiţii consistente în ultimii ani, concretizate în apariţia mai multor parcuri de distracţie şi aventură în diferite zone ale ţării.

Aplicarea cotei reduse de TVA de 5% este binevenită şi pentru utilizarea facilităţilor sportive, în sensul promovării sportului în rândul populaţiei care înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sedentarismului din UE, dar şi creşterii competitivităţii serviciilor oferite de sălile de sport.

Rămâne de văzut dacă aceste măsuri fiscale bine intenţionate vor avea efectul dorit, consideră reprezentantul EY. 

În concluzie, spune el, sunt de aşteptat anumite clarificări, necesare în implementarea cu succes a acestor reduceri de cotă. Este evident că, cel puţin din perspectiva creşterii gradului de colectare a TVA, măsura ar trebui să producă efecte pozitive, având în vedere faptul că, potrivit unui studiu recent al Comisiei Europene, România se clasa în anul 2016 pe primul loc în UE, în ceea ce priveşte deficitul de colectare a TVA.  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite