Peste un milion de români stau degeaba

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La aproape nicio conferinţă de presă autorităţile nu pierd ocazia să sublinieze că şomajul din România este la cote minime, însă numai cifrele oficiale arată bine: numărul de şomeri înregistraţi este de aproximativ 400.000. De fapt, studiile arată că există circa 1,2 milioane de români activi despre care pur şi simplu nu se ştie ce fac.

Aceştia nu sunt angajaţi, nu sunt şomeri, nu sunt pensionari şi nici încadraţi în educaţie, aşadar nu sunt implicaţi în niciun fel de activitate economică.

Astfel, România este în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte procentul de populaţie aptă de muncă aflată în afara pieţei muncii (peste 34%), fiind depăşită doar de Italia si Croaţia, conform studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), o companie multinaţională de consultanţă şi audit, pentru Coaliţia Dezvoltarea României.

Oana Munteanu, reprezentant al PwC, oferă o explicaţie: „Nu sunt nici persoane angajate, nici în educaţie, nici pensionari. Putem presupune că în această categorie intră un număr mare de persoane care stau acasă pur şi simplu şi au grijă de familie, de gospodărie. Poate o parte activează pe piaţa forţei de muncă, dar în zona neagră, sau poate nu sunt număraţi ca emigranţi, dar lucrează sezonier în afara ţării”.

Avem nevoie de un milion de salariaţi

Pe de altă parte, prognozele oficiale arată că în 2021 vom avea nevoie de 5,7 milioane de salariaţi, faţă de 4,9 milioane, cât au fost în 2017. Aşadar, România va avea atunci un necesar de 800.000 de angajaţi. „La acest minus, în următorii trei ani, se va adăuga tot ce înseamnă ieşiri de pe piaţa forţei de muncă, respectiv o rată medie a migraţiei, dacă se va continua ritmul de plecări, având în vedere că nu există politici în sensul acesta. Şi se adaugă rata normală a pensionării”, a mai spus Oana Munteanu.

Există diferenţe clare şi între judeţe, în ceea ce priveşte cererea şi oferta de forţă de muncă. Există judeţe care prosperă din punct de vedere economic, dar nu mai au forţa de muncă disponibilă, precum şi judeţe cu număr mare de persoane care nu lucrează. Mai mult, judeţe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluţii la nivel regional.

Astfel, pot fi identificate câteva judeţe „ţintă”, cu o cerere mare de forţă de muncă şi o ofertă mică de populaţie activă: Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Ilfov, Prahova, Timiş, Arad, Maramureş, Sibiu. De partea cealaltă, există judeţe „sursă”, cu cerere mică de forţă de muncă şi ofertă mare de populaţie activă: Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj, Teleorman, Vaslui, Vrancea, Bacău, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Mureş, Olt, Suceava.

„Trebuie să ne uităm la categoriile de populaţie care ar putea deveni active pe piaţa forţei de muncă, iar într-un scenariu conservator, acest deficit se va putea reduce la 400.000, iar, într-un scenariu optimist, chiar am putea vorbi de un mic surplus”, a continuat reprezentanta PwC.

Populaţia continuă să scadă

În ceea ce priveşte oferta de forţă de muncă, toate prognozele arată că se aşteaptă ca populaţia totală a României să-şi continue scăderea cu aproximativ 10% în următorii 20 de ani. Scenariile arată că vom rămâne numai 17,463 milioane de români între graniţele ţării, până în 2040.

De asemenea, şi în ultimii 10 ani populaţia totală a României a scăzut, cu 4,80%, în timp ce resursele de muncă s-au diminuat cu 9%, una dintre cele mai mari rate din UE.

După cum se ştie deja, migraţia este una dintre cauzele scăderii populaţiei: se estimează că peste 3,5 milioane de români trăiesc în străinătate. Şi populaţia angajată a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunii de Nord-Vest şi a judeţelor Timiş şi Cluj.

Ce s-ar putea face

Reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României au venit şi cu o serie de propuneri prin care ar putea fi redus deficitul de forţă de muncă în următorii ani. Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populaţiei şi migraţia masivă, fenomene deja bine cunoscute, Barometrul propune un set de măsuri, urmând exemple de bune practici din alte ţări, care să diminueze decalajul pe termen scurt prin integrarea în piaţa muncii a unui procent cât mai mare din populaţia inactivă, inclusiv încadrarea parţială a pensionarilor sau a tinerilor care studiază, respectiv să permită acoperirea temporară a deficitului cu resurse externe.

Pe de o parte, aceştia propun intervenţii timpurii pentru prevenirea şomajului de lungă durată al tinerilor, consiliere şi asistenţă în căutarea unui loc de muncă, recalificarea forţei de muncă peste 50 de ani, în special în privinţa competenţelor digitale, dar şi subvenţii pentru angajatori sau potenţiali angajaţi din anumite categorii. Totodată, se pot acoperi deficite cu imigranţii temporari şi se poate facilita „importul de creiere”.

În ceea ce priveşte învăţământul dual, ei propun o revizuire de urgenţă a cadrului existent şi implementarea unor facilităţi fiscale pentru angajatori. Pentru învăţământul superior, se cere o mapare a nevoilor reale din mediul de business. Mai mult, membrii CDR propun creşterea accentului pe abilităţile IT, inclusiv în învăţământul vocaţional, şi lingvistice, abilităţi practice, civice şi „reabilitarea” liceelor tehnologice.

Studiul relevă reforma educaţiei ca unul dintre elementele fundamentale ale depăşirii actualei crize, dar şi ca un instrument pentru evitarea adâncirii acesteia. Dezvoltarea sistemului educaţional poate fi făcută în două etape, menite a grăbi efectele reformei. Una dintre acestea vizează programele universitare şi ale şcolilor duale a căror programă trebuie corelată cu nevoile actuale ale pieţei forţei de muncă. În acelaşi timp, o a doua etapă se referă la schimbări structurale, de profunzime referitoare la problematica anilor de şcoala gimnazială. Un cadru multianual împreună cu o analiză periodică vor permite adaptarea la evoluţia schimbărilor rapide din piaţa muncii, păstrând în acelaşi timp şi obiectivul eliminării disfuncţionalităţilor de bază (precum analfabetismul funcţional), dar şi al prioritizării competenţelor STEM.

„Documentul analizează impactul pe termen lung al tehnologiei şi al evoluţiilor demografice globale asupra pieţei muncii. Ocupaţiile viitorului vor avea la bază competenţe digitale în orice domeniu de activitate. Ansamblul de măsuri imediate pe care le propunem trebuie completat cu o strategie de ţară, pe termen lung, realizat în strânsă colaborare cu mediul de afaceri ” declară Adela Jansen, coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României - Analiza pieţei muncii

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite