Cazul rar al celor cinci absolvenţi de Teologie care au dat nas în nas la şcoala de poliţie
0
Cinci absolvenţi ai facultăţii de teologie au decis să renunţe la viitorul preoţesc şi să îmbrace uniforma Poliţei Române. Deşi pare o schimbare radicală, toţi susţin că între poliţia şi preoţie există multe lucruri în comun.
Deşi pare o schimbare radicală a carierei, toţi susţin contrariul. Şi poliţia şi preoţia au cel puţin trei lucruri comune, spun ei - lucrul direct cu omul, respectarea unor valori şi misiunea, pentru preot sufletească, iar pentru omul legii, socială.
Cosmin Vasile Nohai din judeţul Neamţ, Cătălin Constantinescu, din Caraş Severin, Abel Valentin Mocanu din Bucureşti, Constantin Achiţei din Bacău şi Robert Bratu din Giurgiu nu ştiau unul de altul până la începutul lunii noiembrie a acestui an. S-au întâlnit pentru prima dată la Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” din Câmpina, iar ceea ce-i uneşe este pasinuea pentru teologie şi, mai nou, uniforma şi arma. Fiecare dintre cei cinci are în spate o poveste care justifică decizia neaşteptată de a începe o nouă cale în viaţă.
Nepot de preot şi fiu de poliţist, Constantin Achiţei a copilărit încă de mic în cele două lumi paralele. De fel din Bacău, a decis să plece de acasă şi să studieze teologia la Iaşi, unde a urmat atât Seminarul cât şi Facultatea de Teologie. Cu puţin înainte de finalizarea studiilor a fost ademenit de fratele său mai mare care se pregătea să susţină examenul la Academia de Poliţie din Bucureşti.
”Fratele m-a corupt. Dacă tot l-am ajutat cu drumurile la Bucureşti, am zis să încerc şi eu, dar la Câmpina pentru că, deocdamdată pălăria mea atâta e, la Academie trebuie mai multă pregătire. Odată ce am schimbat macazul, mi-am asumat asta, nu cred că o să mă mai cheme biserica”, spune Constantin Achiţei, acum elev al Şcolii de Agenţi de Poliţie.
Pe acelaşi drum a pornit şi Abel Mocanu. De fel din Bucureşti a făcut Seminarul la Râmnicu Vâlcea şi Facultatea de Teologie la Sibiu pe care a absolvit-o în 2014. Ceva s-a întâmplat însă, astfel că la finalul studiilor Abel a simţit că nu poate să devină preot.
”M-am gândit că este o responsabilitate foarte mare şi am stat în momentul acelea şi m-am gândit foarte bine. Mă gândeam dacă chiar merit eu sau pot să fac eu preoţie şi am zis să mai stau, să înaintez în vârstă, şi să pun oarecum în balanţă”, spune Abel Mocanu.
Timp de patru ani a lucrat ca vatman de tramvai, iar la începutul acestui an a început să se pregătească pentru noul lui drum în viaţă.
” Noi am fost învăţaţi să lucrăm cu oamenii. Studiile de teologie ne vor ajuta să vorbim cu ei altfel şi poate că vom reuşi să ajungem în sufletul lor, să aflăm de ce au ajuns să facă asta, poate că vom reuşi să facem ceva mai mult decât face un poliţist. Vom lucra şi cu sufletul nu doar cu Codul Penal şi cu arma”, spune Abel Mocanu.
Vasile Cosmin Nohai, absolvent de Teologie la Iaşi, a făcut schimbrea de carieră chiar în ultimul moment, când se afla în mână cu lista parohiilor vacante şi cu examenul de capacitate preoţească luat. ”Pur şi simplu nu m-a simţit pregătit pentru preoţie. Era prea mult pentru mine”, explică Vasile.
Cătălin Constantinescu a absolvit Facultatea de Teologie la Timişoara în anul 2015. În septembrie 2018 a decis să susţină examenul de admitere la Şcoala de Poiţie, convins fiind că între un preot şi un poliţist nu sunt multe diferenţe.
”Ca şi preotul, poliţistul trebuie să aibă o conduită morală şi fizică exemplară. Şi la poliţist omul vine şi-şi spune problemele exact ca şi la preot. Am găsit foarte multe similitudini. Am hotârât să încerc la Poliţie şi am izbutit. Am fost crescut ordonat, respectând reguli şi mi s-a părut că mi se potriveşte”, spune Cătălin.
Robert Bratu, student în alnul al III-lea la Facultatea de Teologie din Bucureşti, în prezent elev al Şcolii de Poliţie din Câmpina
Cel mai tânăr dintre teologii din Şcoala de Poliţie de la Câmpina este Robert Bratu. El este încă student în anul al treilea la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Are doar 21 de ani, dar de la vârsta de 13 ani a fost nevoit să ia decizii radicale. Când era doar un puşti, tatăl său, fost pompieri, s-a stins din viaţă. Ultima dorinţă a părintelui a fost să-şi vadă copiii îmbrăcaţi în haina statului. Robert era însă atras mai multe de biserică şi cu precădere de muzica bizantină. A studiat mult în acest sens, iar astăzi a ajuns să facă parte din corul Madrigal după ce dirijorul l-a auzit întâmplător interpetând la strană, în Biserica Sf. Ecaterina din Bucureşti, muzică psaltică.
”Pe de o parte am respectat decizia bunicii mele şi pe de altă parte am respectat decizia tatălui meu. Eu iubesc şi o să fiu întotdeauna apropiat de teologie la care nu o să renunţ niciodată. O să pot face cumva”, spune Robert.
Recunoaşte însă că acum este mult prea tânăr şi prea neştiutor pentru a se dedica unei căsnicii, căsătoria fiind condiţia obligatorie pentru a deveni preot.
Cei cinci elevi teologi sunt în prezent capelani la Şcoala de Poliţie. În afara orelor de curs se îngrijesc de Capelă, unde sunt coordonaţi de Nicu Turcu, fost slujitor al bisericii timp de 15 ani, iar în prezent angajat al Ministerului de Interne.
Se încarcă comentariile...
