O femeie ignorată de poliţişti a fost împuşcată mortal de partenerul de viaţă. Decizia istorică prin care statul român a fost găsit vinovat de pasivitate în acest caz

Un avocat clujean a câştigat procesul intentat mai multor instituţii ale statului român de familia unei femei de 29 de ani din Târgu Mureş, care a fost împuşcată mortal de concubin. Poliţia a fost acuzată de pasivitate, în condiţiile în care victima a depus două plângeri penale împotriva bărbatului, în care menţiona că este agresată şi ameninţată cu moartea, iar poliţiştii n-au făcut nimic.

Mama unui copil de 4 ani din Târgu Mureş a fost împuşcată mortal, pe 22 ianuarie 2017, de concubin cu o puşcă de vânătoare, după ce a fost în repetate ori bătută şi ameninţată cu moartea, situaţie pe care poliţiştii din oraş o cunoşteau, deoarece în ultimele 10 zile femeia făcuse două plângeri penale. Şi totuşi, Poliţia, în afară de hârţogăria aferentă, nu a făcut nimic, nici măcar nu l-a audiat pe concubinul violent.  

Judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş au stabilit că lipsa de reacţie poliţiştilor a favorizat producerea tragicei morţi a femeii de 29 de ani, mama unui copil de 4 ani, şi că statul român trebuie să plătească daune morale familiei femeii: adică fiului şi celor doi părinţi. Hotărârea definitivă a fost pronunţată pe 22 noiembrie 2018, dar motivarea a fost publicată recent. Cele 5 instituţii ale statului, care au avut calitatea de pârât, au de plătit în solidar suma de 150.000 de euro.

Este vorba despre Ministerul Finanţelor Publice, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - Direcţia pentru Apel Unic de Urgenţă. Familia a fost reprezentată de SCA Chiriţă şi Asociaţii din Cluj, în cadrul căreia activează un cunoscut avocat de Penal şi cadru didactic la Facultatea de Drept a UBB – Radu Chiriţă. 

„Obligă pârâţii, în solidar, la plata de despăgubiri în favoarea reclamanţilor, cu titlu de daune morale, după cum urmează: - suma de 100.000 euro în favoarea reclamantului S. K. K., la cursul B.N.R. din ziua plăţii, pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a decesului mamei sale, survenit la data de 22.01.2017; - suma de câte 25.000 euro în favoarea reclamanţilor S. J. şi G. E., la cursul B.N.R. din ziua plăţii, pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a decesului fiicei acestora, survenit la data de 22.01.2017” minuta emisă de Curtea de Apel Târgu Mureş.

Femeia a fost ucisă de concubin cu puşca de vânătoare în localul unde lucra. FOTO: ardealnews.ro

Ce s-a întâmplat

În motivarea hotărârii, prezentată de Clujust.ro, se arată pe scurt succesiunea evenimentelor: „În fapt, între victima S. G. E şi agresorul Szasz Imre Marton au existat relaţii de concubinaj, din care a rezultat minorul reclamant S. K. K., născut la data de 12 iunie 2014. La scurt timp după naşterea acestuia, victima, care la acel moment locuia împreună cu tatăl copilului, determinată de comportamentul violent al acestuia s-a mutat împreună cu minorul în casa părintească, fără a rupe definitiv relaţiile cu fostul concubin. Începând cu luna noiembrie 2016, acesta a ameninţat-o pe victimă că o va împuşca.

La data de 15 ianuarie 2017, victima a apelat numărul de urgenţă 112, reclamând exercitarea unor acte de violenţă asupra sa de către fostul concubin, la faţa locului deplasându-se echipajele de intervenţie, respectiv doi poliţişti, însă agresorul părăsise locul faptei. Poliţiştii au încheiat un proces-verbal (fila 19 în dosarul penal). În urma acestui incident, victima a formulat o plângere penală, ce a fost înregistrată în data de 16 ianuarie 2017 şi s-a prezentat la Institutul de Medicină Legală Târgu-Mureş, unde i s-a eliberat un certificat medico-legal.

La data de 17 ianuarie 2017 s-a început urmărirea penală cu privire la infracţiunile de loviri sau alte violenţe, distrugere şi ameninţare (fila 13, dosar penal).

La data de 18 ianuarie 2017, fostul concubin al victimei s-a deplasat împreună cu mai multe persoane la barul unde aceasta lucra şi a provocat scandal, a împins-o peste câteva mese din bar, a spart sticle şi pahare şi i-a adresat injurii şi ameninţări, reclamanta G. E, mama victimei, apelând numărul de urgenţă 112, însă operatorul i-a comunicat faptul că nu poate trimite un echipaj de intervenţie, nefiind cunoscută adresa barului. Reclamanta a revenit după câteva minute cu informaţii privitoare la locaţie, comunicându-i-se că nu se va deplasa un echipaj de intervenţie, operatorul apreciind că pericolul dispăruse.

După acest incident, victima a formulat o nouă plângere penală împotriva fostului său concubin, arătând că acesta a ameninţat-o cu moartea, plângere ce a fost înregistrată la data de 19 ianuarie 2017, în aceeaşi zi dispunându-se începerea urmăririi penale pentru ameninţare (fila 14, dosar penal) şi a apelat la un avocat pentru a solicita emiterea unui ordin de protecţie.

La data de 22 ianuarie 2017, în jurul orei 20,00, numitul Szasz Imre Marton, folosind o armă de vânătoare, a împuşcat-o pe victimă, care a fost rănită grav şi a decedat la scurt timp după transportarea la spital. La data de 4 septembrie 2017 s-a emis Ordonanţa de atribuire a calităţii de suspect în privinţa numitului Szasz Imre Marton şi la data de 19 ianuarie 2018 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe şi ameninţare, fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul emis la data de 27 august 2018 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş.”

Bărbatul fusese cu câteva zile înainte la localul unde lucra femeia şi a luat-o la bătaie. Poliţia nu a ajuns atunci la locul faptei, deoarece un operator de la 112 a decis că trecuse pericolul. FOTO: miscareaderezistenta.ro
 

Unde au greşit autorităţile Statului

Reclamanţii au imputat Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Ministerului Afacerilor Interne „neluarea vreunei măsuri pentru protejarea victimei, în afară de înregistrarea plângerilor acesteia”.

„Instanţa reţine că lipsa de reacţie a autorităţilor, neluarea niciunei măsuri în vederea protejării vieţii victimei au favorizat repetarea faptelor de violenţă ce au culminat cu uciderea victimei”,

Curea de Apel Târgu Mureş. 

Prima plângere penală – 15 ianuarie 2017. Nu s-a făcut nimic 

„În urma incidentului din data de 15 ianuarie 2017 victima depus o plângere penală, în care a arătat că a fost lovită şi ameninţată cu alte acte de violenţă, creându-i-se o stare de temere. Singurele măsuri care s-au luat de îndată a fost înregistrarea plângerii şi începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Nu s-a luat nicio declaraţie victimei şi, cu toate că agresorul fusese identificat, cu indicarea numelui şi adresei acestuia, nu s-au făcut niciun fel de verificări în vederea atribuirii calităţii de suspect şi continuării urmăririi penale”, se arată în motivare.

A doua plângere penală: operatorul de la 112 nu a vrut să trimită Poliţia

Din motivarea sentinţei rezultă o situaţia şocantă: operatorul de la 112 nu a vrut să contacteze Poliţia, cerând o adresă exactă; după ce a primit adresa, a considerat, cu de la sine putere, că pericolul trecuse. 

„În ceea ce priveşte incidentul din data de 18 ianuarie 2017, instanţa constată, din probele administrate, că în seara respectivă s-au efectuat 3 apeluri la 112.

Astfel, reclamanta G. E, mama victimei a apelat numărul de urgenţă 112 la ora 21:57 şi a arătat că fiica sa este agresată de fostul concubin în barul Loren‘s din cartierul Unirii, unde face scandal. Operatorul i-a solicitat adresa exactă a barului, motiv pentru care reclamanta a revenit cu un apel la ora 21:59, prin care a indicat adresa localului, informând operatorul că agresorul plecase. Întrebată fiind de operator dacă este necesară intervenţia poliţiei, aceasta a arătat că va reveni cu un telefon.

La ora 22:05 victima a apelat Serviciul de urgenţă 112 şi a comunicat operatorului că se afla acasă, că fusese agresată la locul de muncă, într-un bar, de fostul concubin, că nu ştie dacă acesta se mai afla acolo, că mai fusese agresată de aceeaşi persoană cu câteva zile înainte, când a mai depus o plângere la poliţie şi a solicitat deplasarea unui echipaj de poliţie la domiciliul acesteia pentru a depune o nouă plângere. Operatorul i-a comunicat că plângerea penală se depune la poliţie, iar un echipaj nu poate fi trimis la domiciliul acesteia în acest scop, îndrumând-o să revină cu un telefon în cazul în care agresorul revine. Operatorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale nu a transmis, prin urmare, apelul către poliţie.”

De ce a fost pus la plată Serviciului de Telecomunicaţii Speciale

În motivare se arată că „Potrivit Manualului de operare pentru Centrul Unic pentru apeluri de urgenţă, una dintre obligaţiile operatorului este să stabilească locaţia exactă a evenimentului. În cauză, astfel cum rezultă din înregistrările audio depuse, reclamanta G.E , mama victimei, în primul apel a indicat numele barului şi zona unde este situat (Barul Loren’s , cartierul Unirii) iar în al doilea apel, a indicat adresa exactă a acestuia (str. Bărăganului nr. 5A). Sunt reale susţinerile apelanţilor potrivit cărora operatorul avea suficiente date pentru a transmite apelul către poliţie, în contextul în care se indicase faptul că avea loc un incident violent produs de mai multe persoane într-un loc public, indicându-se denumirea barului şi zona unde se afla, nefiind dificil de identificat adresa acestuia în contextul în care operatorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale are servicii de localizare a apelului şi poliţiştii din zona respectivă cunosc barurile din sectorul lor de activitate.

Potrivit aceluiaşi manual de operare, nu apelantul decide dacă este necesară intervenţia vreunui echipaj, decizia în acest sens aparţinând operatorului pe baza datelor furnizate de apelant. În cauză, operatorul a întrebat apelantul (G. E.) dacă este nevoie de intervenţia poliţiei şi în contextul în care aceasta i-a spus că agresorul părăsise localul, a decis să nu transfere apelul către poliţie, considerând că pericolul semnalat trecuse.”

Instanţa apreciază că după primul apel, operatorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale trebuia să reacţioneze, fiind informat cu privire la existenţa unor acte de violenţă comise într-un loc public, ce se puteau solda cu mai multe victime, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi agresiunile fizice făcând parte din lista cu apelurile posibile către poliţie.

Apelul nu era unul care să nu aibă caracter serios, de urgenţă, neavând relevanţă faptul că agresorul plecase după câteva minute. O intervenţie rapidă a unui echipaj de poliţie din zonă putea surprinde agresorul în apropierea locului săvârşirii faptelor, permitea administrarea unor probe cu privire la faptă în vederea identificării făptuitorului şi stabilirii faptei săvârşite. Lipsa de reacţie a autorităţilor atunci când sunt înştiinţate de săvârşirea unei infracţiuni violente în public, chiar în momentul desfăşurării incidentului, este de natură a crea cetăţenilor o stare de insecuritate şi de a justifica o lipsă de încredere a acestora în capacitatea Statului, prin instituţiile sale, de a-i proteja împotriva unor astfel de fapte.

Din acest motiv, pârâtul Serviciul de Telecomunicaţii Speciale răspunde pentru neluarea măsurilor necesare protejării vieţii victimei.”

Cazul a şocat opinia publică din Târgu Mureş. FOTO: miscareaderezistenta.ro

De ce a fost pusă la plată Poliţia 

„În ceea ce priveşte responsabilitatea poliţiei, instanţa reţine că în ziua următoare evenimentului din data de 18 ianuarie 2017, victima a depus o nouă plângere la Poliţia Târgu-Mureş (fila 17, în dosarul penal), prin care a arătat că în data de 15 ianuarie 2017 fusese agresată de fostul concubin şi depusese o plângere la poliţie împotriva acestuia şi că în data de 18 ianuarie a fost agresată din nou în timp ce se afla la locul de muncă, într-un bar, fostul concubin ameninţând-o cu moartea.

Organele de poliţie au înregistrat plângerea şi au început în aceeaşi zi urmărirea penală pentru fapta de ameninţare (fila 14, dosarul penal). Cu toate acestea, o ordonanţă de atribuire a calităţii de suspect a fost emisă abia la data de 04 septembrie 2017.

De la data depunerii ultimei plângeri penale, 19 ianuarie 2017 şi până la data de 22 ianuarie 2017, când victima a fost ucisă prin împuşcare de către agresor, organele de poliţie nu au luat nicio altă măsură, deşi într-un interval foarte scurt, de câteva zile, victima formulase două plângeri în care reclama săvârşirea unor violenţe şi ameninţări la viaţa acesteia. 

Astfel cum am arătat, dacă după prima plângere nu se poate imputa o lipsă de reacţie a autorităţilor, după cea de-a doua, pericolul la care era expusă victima era evident şi concret.”, se arată în motivare. 

Ce trebuia să facă poliţiştii

Judecătorii explică şi ce trebuiau să facă poliţiştii:

„Organele de poliţie ar fi trebuit să administreze de urgenţă dovezi în vederea stabilirii calităţii de suspect a agresorului pentru continuarea urmăririi penale, cadru legal ce permitea poliţiei să ia anumite măsuri, cum ar fi luarea unei declaraţii, reţinerea pentru 24 de ore. Cu toate acestea, organele de poliţie nu au luat o declaraţie nici măcar victimei, în calitate de parte vătămată ce formulase două plângeri, neluând nicio măsură pentru stabilirea făptuitorului, deşi acesta fusese indicat cu toate datele necesare în plângerile depuse, iar la faptele săvârşite în public au fost martori prezenţi. Or, infracţiuni de genul celor reclamate de victimă justificau luarea unor măsuri urgente pentru protejarea acesteia, neavând relevanţă faptul că agresorul nu era cunoscut în evidenţele poliţiei cu antecedente penale constând în infracţiuni săvârşite cu violenţă, ci numai furturi din locuinţe.

Prin urmare, autorităţile aveau cunoştinţă de săvârşirea unor acte de violenţă şi de ameninţare a vieţii victimei, dar nu au luat nicio măsură pentru a o proteja. Nu se poate aprecia că o săptămână este un timp prea scurt pentru ca autorităţile să poată interveni, să poată lua vreo măsură concretă de protejare a victimei, în contextul în care, în afară de a înregistra plângerile şi a începe urmărirea penală cu privire la fapte, autorităţile nu au luat în concret nicio măsură de natură a preîntâmpina reapariţia actelor de violenţă ale agresorului, de a proteja victima.”

Poliţia a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Curtea de Apel a arătat: „Faptele ilicite ce se reţin în sarcina acestora constau în încălcarea art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, pentru a fi garantată respectarea dreptului la viaţă al unei persoane, Statului îi revine sarcina de a îndeplini anumite obligaţii pozitive de a proteja efectiv şi eficace viaţa persoanelor aflate sub jurisdicţia sa (prin măsuri de ordin legislativ şi administrativ) şi negative (constând în interdicţia de a provoca în mod intenţionat moartea unei persoane prin agenţii săi).”

Citeşte şi

Primăria Cluj plăteşte pentru un BMW avariat în gropile din asfalt. Avocat: „Avem pe rol încă 30 de astfel de procese”

Cazul „Vlad Dracul”, românul declarat mort deşi s-a prezentat la proces în carne şi oase, a ajuns la Inspecţia Judiciară. Ce decizie s-a luat în cazul judecătorilor