Aventurile AS-ului cerului, Ion Dobran, care a împlinit 100 de ani: „Păcălesc fiecare lună cum păcăleam moartea în război“
0Ion Dobran, eroul care în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a doborât 18 avioane inamice, a împlinit la 5 februarie 100 de ani. Cu această ocazie, eroul a fost înaintat în gradul de general-locotenent şi i s-a conferit ordinul „Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler“.
Generalul de aviaţie Ion Dobran s-a născut la 5 februarie 1919, în localitatea Văleni Podgoria din judeţul Argeş. Când era mic, obişnuia să se joace cu avioane de hârtie, pe care şi le confecţiona singur. Când a crescut, şi-a urmat visul şi la 1 septembrie 1939, în prima zi de război, tânărul Ion Dobran intra pe poarta şcolii de aviaţie de la Cotroceni, pe care a absolvit-o după doi ani, ieşind cu gradul de sublocotenent. Nu a fost timp de pregătire suplimentară şi a fost trimis direct în lupta cu inamicul. Şi-a îndeplinit misiunea cu succes, pe ambele fronturi, doborând 18 avioane inamice în peste 300 de misiuni de luptă. A fost doborât de trei ori, dar a scăpat cu viaţă.
În urmă cu 75 de ani, tot într-o zi de 5 februarie, tânărul locotenent Ion Dobran se afla pe frontul de Est. Era o zi urâtă, de iarnă, ca şi războiul. „Nu am mai pomenit de când sunt o vreme aşa de mizerabilă. Pentru noi e de o sută de ori mai bine să fie frig. E un noroi ceva de speriat....În cotul Niprului, toţi avem un ghinion de pomină. Situaţia s-a agravat la capul de pod. Ruşii acţionează cu din ce în ce mai multă cavalerie... Ai noştri erau acolo încleiaţi în noroiul acesta lipicios fără a se putea mişca... Bronşita mea nu vrea deloc să cedeze, am slăbit grozav, sub 60 de kilograme, dar NU RENUNŢ“ , nota Ion Dobran în jurnalul său.
Lupta cu trei avioane americane
Bătălia aeriană din 6 iunie 1944, dată pe care istoria o consemnează ca fiind ziua debarcării trupelor aliate în Normandia, nu o va uita niciodată şi o povesteşte oricui stă să asculte. Era o zi frumoasă de vară, dar mai ales liniştită. „Îmi ziceam eu atunci că nu or să vină americanii să ne bombardeze, că aveau treabă acolo, în Normandia, dar nu a fost aşa...“, gândea tânărul aviator, dar nu a fost aşa. În acea zi, americanii au atacat România din înaltul cerului, cu Mustang-urile. A început lupta aeriană. Ion Dobran se afla la manşa unui Messerschmitt 109. „Eram în zona Galaţiului când am rămas fără copilot. M-am îndreptat spre Constanţa, am luat înălţime faţă de ei şi m-am hotărât să atac, deşi americanii erau în formaţie de trei. Ce am făcut eu era sinucidere curată, dar nu aveam de ales. L-am nimerit pe cel din dreapta“, rememorează el atacul nebunesc.
La manşa avionului american se afla tânărul sublocotenent Barrie Davis, care activa în Grupul 325 Aviaţie Vânătoare. După ce a fost atacat de român, avionul avariat a aterizat forţat în zona Ucrainei, însă pilotul a supravieţuit.
De la acea confruntare a trecut jumătate de veac până când, fostul său adversar a dat peste un jurnal de front în care românul descria lupta aeriană din ziua Z. o perioadă, cei doi foşti inamici au corespondat până când Barrie Davis a venit în România, de data aceasta ca aliat. „Am stat câteva zile împreună şi am depănat amintiri, la Bucureşti şi în Poiana Braşov“, povesteşte Dobran întâlnirea de Cartea Recordurilor care a avut loc în anul 2010.
Din AS al cerului, muncitor la strungărie
După război, eroul nu şi-a mai găsit rostul într-un stat ocupat de sovietici şi aşa a ajuns să muncească la strungărie, la Uzina „Timpuri Noi“, iar familia sa a fost evacuată din casa boierească de pe strada Popa Nan, primită ca dotă de la soţie. În cele din urmă a reuşit să-şi recupereze imobilul şi acum locuieşte în el.
După mulţi ani, Ion Dobran a reuşit să se întoarcă la comanda avionului, după ce un fost subordonat de-al său, Costică Balaur, care ajunsese şef la TAROM, i-a oferit un loc de muncă. Timp de un an a zburat pe utilitare, apoi a trecut la manşa avioanelor de cursă. A zburat prin toată Europa cu avioanele TAROM, numai prin Rusia nu. „Era un fel de ură pe sovietici“, explică el refuzul de a mai ajunge în locurile de unde veniseră cei care îl priveau ca pe un duşman al poporului pentru că luptase pe frontul de Est. Dobran conducea curse charter şi transporta iepuri si fazani în Italia sau în Franţa. „Odată, îşi aminteşte el, un iepure a reuşit să iasă din cuşcă şi s-a ascuns în avion. Ne era frică să nu ne roadă un fir ceva şi a trebuit să-l căută. După vreo două zile, în cele din urmă iepurele a ieşit, era ascuns la coada avionului. Toţi şi-l adjudecau: «E al meu, că eu l-am văzut», «Ba e al meu, că eu l-am prins». În cele din urmă, am dus iepurele la Băneasa, am deschis uşa avionului şi i-am spus: «Măi, dacă ai fost tu aşa de brav, te graţiez» şi i-am dat drumul, pe câmp“. Ion Dobran a zburat până la vârsta de 56 de ani.
A zburat la vârsta de 99 de ani
La cei 100 de ani ai săi îşi doreşte doar sănătate. Se mişcă greoi şi îi fac probleme ochii şi nu prea mai aude bine. Centenarul spune că acum păcăleşte fiecare lună aşa cum în război îşi păcălea adversarii. Este însă nelipsit de la toate activităţile la care este invitat. În urmă cu câteva luni, la invitaţia „Iacărilor Acrobaţi “ a zburat, din nou, deasupra Bucureştiului, pe care în timpul războiului l-a apărat cu preţul vieţii sale. „A fost o plăcere. M-am simţit bine să zbor“, a mărturisit el atunci.
La cei 100 de ani, generalul spune că nu şi-a dorit niciodată funcţii. „Nu mi-am dorit ranguri pe care nu le-am putut onora. Mi-am dorit să zbor şi, mulţumesc lui Dumnezeu, am zburat destul“, este mândru AS-ul aviaţiei româneşti, care împarte distincţia onorifică cu Horia Agarici, cel supranumit „Salvatorul Constanţei“, după ce a doborât trei avioane inamice sovietice în vara anului 1941, care veniseră să atace Portul, Teodor Greceanu, Constantin Cantacuzino, Alexandru Şerbănescu şi mulţi alţii.
Imagini de la sărbătorirea eroului Ion Dobran FOTO Bogdan Pantilimon
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
