A murit aviatorul Gheorghe Stănică, cel care a executat primul zbor cu IAR -93,  avionul militar reactiv de producţie românească

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Colonelul aviator Gheorghe Stănică, unul dintre cei mai mari piloţi militari şi piloţi de încercare ai Aviaţei Militare Reactive Române, a murit la 13 februarie 2019.

Locotenentul comandor Gheorghe Ion Vaida, un fost pilot de IAR-93, ne povesteşte viaţa lui Ghoerghe Stănică, cel care a trăit mai mult în aer decât cu picioarele pe pământ.

Gheorghe Stănică s-a născut la data de 7 februarie 1931 în localitatea Piatra, judeţul Constanţa. A absolvit Şcoala militară de ofiţeri aviaţie nr. 2 de la Focşani, fiind promoţie 30 decembrie 1951, brevetat pe avionul IAK-11. 

A fost încadrat instructor de zbor pe avionul Nardy, la şcoala militară de ofiţeri aviaţie nr. 2 Focşani. Printre piloţii de legendă cărora le-a fost instructor pe acest tip de avion au fost Iancu Gheorghe şi Adămiţă Vasile, care vor face parte din prima escadrilă de avioane supersonice din România, Escadrila 1-a din Regimentul 226 Aviaţie Vânătoare Reactivă de pe aerodromul Deveselu, încadrată cu avioane MiG-19. 

În anul 1956 a fost încadrat instructor de zbor la Regimentul aviaţie şcoală cu reacţie de pe aerodromul Bacău, pe avionul Mig-15, unde va fi prieten şi coleg cu un alt mare pilot al aviaţiei militare reactive româneşti, Mako Alexandru.

În anul 1960 a fost trecut în rezervă şi reprimit în toamna anului 1961, când a fost încadrat pilot în cadrul Escadrila a III-a de la Regimentului 91 Aviaţie vânătoare de pe aerodromul Deveselu, în patrula comandată de Oprescu Nicolae. A trecut ulterior pe avionul MIG-21, îndeplinind funcţia de comandant de escadrilă în cadrul Regimentului 91 Aviaţie Vânătoare de pe aerodromul Deveselu, iar în anul 1968 a fost încadrat pilot de încercare la Uzina de Reparaţii Aeronave Bacău.

În 31 octombrie 1974 a executat primul zbor cu avionul militar reactiv de producţie românească IAR-93, pe aerodromul Bacău, zbor care a avut durata de 20 de minute.

Imagine indisponibilă

În perioada 1976-1978 a activat pilot de încercare pe avionul IAR-93 la Centrul de Încercări în Zbor Craiova. În anul 1978 a fost încadrat la Pipera, la Întreprinderea de avioane Bucureşti, unde a fost pilot de încercare pe avioanele BN-2. 

În întreaga sa carieră a zburat un număr de 29 de tipuri de avioane şi variante ale acestora, executând un total de 3952 ore şi 34 minute de zbor cu 10.386 de aterizări. Pe avionul IAR-93 a executat un număr de 125 de ore de zbor şi 32 de minute cu 134 de aterizări. 

În întreaga sa carieră de pilot militar s-a confruntat cu mai multe cazuri speciale şi situaţii deosebite în zbor pe care le-a rezolvat cu calm şi profesionalism. Astfel, în data de 24 noiembrie 1977, în timpul unui zbor de încercare pentru determinarea vitezei maxime cu avionul IAR-93 dublă comandă cu numărul de înmatriculare 01, în echipaj cu colonelul Ailiesei Petru, la viteza de 1050 km/oră, s-a rupt stabilizatorul, avionul a intrat în vrie pe dreapta la înălţimea de 400 de metri, piloţii fiind nevoiţi să se catapulteze; colonelul Ailiesei Petru a catapultat la înălţimea de 300 de metri, iar colonelul Stănică Gheorghe a catapultat la înălţimea de 100 de metri, pe raza localităţii Vulpeni, judeţul Olt.

De asemenea, în perioada în care a activat ca pilot de încercare la Pipera, la Întreprinderea de avioane Bucureşti, a fost nevoit să aterizeze un avion BN-2 fără direcţie. 

Nu în ultimul rând, colonelul aviator Gheorghe Stănică este pilotul militar care a executat, în calitate de pilot de încercare la U.R.A. Bacău, ultimul zbor cu avionul MiG-19 din România, în data de 29 septembrie 1972, într-un zbor de transport avion MiG-19 PM, cu numărul de înmatriculare 018, de la Bacău pe aerodromul Deveselu.

Gheorghe Stănică a ieşit la pensie în anul 1982 şi s-a stabilit în Bucureşti. 

Vă mai recomandăm:

Istoria miilor de români care au luptat voluntar pentru Armata Germană în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Povestea ultimului supravieţuitor român al Primului Război Mondial. A murit uitat de stat, în cel mai crunt anonimat

Eroul de pe frontul de Est decorat de mareşalul Ion Antonescu. „De trei ori am pus pistolul la tâmplă şi am vrut să mă împuşc“

Poveştile impresionante ale eroinelor în halate albe din spatele frontului: „Am tratat şi români, şi nemţi, şi ruşi“

Suferinţele unui ofiţer român în lagărul sovietic Oranki. „Şocul a fost când am văzut căruţe trase de români înhămaţi. Nu a fost o zi în care să nu-mi fie foame“

Distrugătoarele României, aşii Marinei care au ajuns la fier vechi din cauza ruşilor. Navele erau mai bine echipate şi mai rapide decât cele pe care le avem azi

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite