Papa Francisc permite accesul la arhivele secrete ale Vaticanului din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi a papalităţii controversate a lui Pius

FOTO ARHIVĂ

Papa Francisc a anunţat că anul viitor Vaticanul va permite accesul la arhivele sale secrete, şi anume la documente din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial din timpul papalităţii controversate a lui Pius al XII-lea. Criticii spun că acesta din urmă nu a acţionat suficient sau a păstrat tăcerea în timpul ascensiunii lui Hitler şi al Holocaustului.

Arhivele, presupus complete, acoperă perioada 1939-1958, incluzând câteva sute de mii de documente: scrisori, telegrame şi discursuri. Criticii Papei Pius al XII-lea spun că acesta nu a făcut suficient pentru a combate ascensiunea fascismului în Germania şi Italia. Susţinătorii săi afirmă contrariul: papa a acţionat cu sârguinţă din culise pentru a-i salva pe evrei de Holocaust, relatează CNN.

Francisc a declarat că criticile aduse Papei Pius al XII-lea au fost în parte marcate de prejudecăţi, în parte exagerate.  „Am convingerea că o examinare serioasă şi obiectivă a istoriei o va putea aprecia în lumina corectă”, a spus el. „Iau această decizie încrezător şi cu inima împăcată după ce am primit sfatul celor mai apropiaţi colaboratori. Biserica nu se teme de istorie, din contră, iubeşte istoria”, a precizat Francisc.

Documentele din timpul papalităţii lui Pius sunt păstrate în arhivele mai multor birouri ale Vaticanului, nu doar în Arhivele Secrete, printre care Secretariatul Statului, respectiv Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, potrivit prefectului Arhivelor Secrete, Episcopul Sergio Pagano.

Toate birourile Vaticanului vor permite accesul cercetătorilor calificaţi, posesori ai unor diplome de tip universitar, pe 2 martie 2020.

Prefectul Vaticanului a spus că personalul arhivelor a avut nevoie de 12 ani pentru a inventaria şi organiza datele:

- 68 de volume indexate;

- 538 de „plicuri separate” – fiecărui plic fiindu-i alocat un subiect sau o instituţie;

- 76 de manuscrise ale discursurilor lui Eugenio Pacelli, numele Papei Pius al XIII-lea;

- 81 de indexări ale peste 5.100 de plicuri ale reprezentanţilor pontificali.

Papa a apărat presupusa tăcere a lui Pius în legătură cu ascensiunea lui Hitler în Germania şi Holocaustul care a urmat. „Fără îndoială, chiar şi momentele de mare dificultate, de decizii grele, expresii ale prudenţei de ordin creştin şi uman, care unora le-ar putea părea drept reticenţă, au fost de fapt încercări extrem de chinuitoare de a păstra spiritul viu al iniţiativelor umanitare, al diplomaţiei active, deşi ascunse, în perioade întunecate, de extremă cruzime, în speranţa că oamenii îşi vor deschide inimile!, a declarat Francisc.

Potrivit lui Pagano, în 2004, Papa Ioan Paul al II-lea a desecretizat arhivele Biroului de Informaţii pentru Prizonierii de Război (1939-1947) care cuprinde peste 2000 de unităţi de arhivă şi aproape tot atâtea cutii cu documente. Aceste înregistrări furnizează informaţii despre mii de prizonieri militari şi civili din timpul războiului şi ne-ar putea ajuta să înţelegem moştenirea Papei Pius al XII-lea, care a fost o figură marcantă, a spus prefectul care a precizat:  „El a fost criticat cu superficialitate şi judecat pentru anumite aspecte ale pontificatului său, de aceea  cred că acum, graţie accesului pe care Papa Francisc îl oferă cu inima deschisă,  istoricii care au ştiinţa să învestigheze fără prejudecăţi, ajutaţi şi de aceste noi documente, pot să-i descopere bogăţia şi importanţa în mod realist.”

Grupurile evreieşti au salutat prompt anunţul Vaticanului de luni, spunând că ei de decenii solicită accesul la arhivele secrete.

Rabinul David Rosen, directorul de relaţii interreligioase al Comitetului Internaţional Evreiesc American a declarat că accesul complet la arhive are „o importanţă enormă pentru relaţiile dintre catolici şi evrei.” 

Rosen a adăugat că „este important mai ales ca experţii instituţiilor memoriale ale Holocaustului din Israel şi SUA să evalueze cât de obiectiv posibil înregistrările”, astfel încât să „recunoască atât eşecurile, cât şi eforturile curajoase” din perioada uciderii sistematice a 6 milioane de evrei.

Rabinul-şef al Romei Riccardo Di Segni a spus că „mai bine mai târziu decât niciodată”. El şi-a exprimat unele rezerve, amintind că o comisie de experţi catolici şi evrei înfiinţată în 1999 pentru a studia arhivele Papei Pius al XII-lea a fost dizolvată în 2001 „datorită faptului că membrii nu aveau garanţia că au acces la toate documentele.” De data aceasta, „Vor fi puse la dispoziţie toate documentele existente?”, întreabă rabinul.

Reprezentanţii Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, DC au declarat că timp de peste un deceniu s-au bucurat de o bună „relaţie de colaborare”cu arhivarii Vaticanului, în contextul în care Ioan Paul al II-lea a oferit cercetătorilor accesul la colecţiile legate de ascensiunea nazismului în Germania. Însă, precizează aceştia, acele arhive se opresc în 1939.

Directorul muzeului menţionat a spus că încă de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, cercetătorii, supravieţuitorii Holocaustului, precum şi alţii şi-au pus întrebări asupra rolul Vaticanului şi al Papei Pius al XII-lea, astfel că e momentul ca speculaţiile să fie înlocuite cu o cercetare riguroasă, posibilă doar dacă există accesul complet la arhive.  Ea a mai spus că dincolo de „adevărul istorc” acest fapt are o „urgenţă morală” ţinând cont că generaţia supravieţuitorilor se diminuează pe zi ce trece. 

Cardinalul Eugenio Pacelli a fost suveran pontif din 1930 până în 1958. El nu a fost încă canonizat. Acţiunile sale vor fi examinate în condiţiile în care grupurile evreieşti îl critică pentru faptul că nu s-a opus în mod public regimului nazist, potrivit BBC.

În decembrie 1942 acesta nu a semnat declaraţia aliaţilor care condamna exterminarea evreilor de către nazişti şi nu a protestat în faţa deportărilor de la Roma la Auschwitz.

În 2014, Papa a spus că Pius a fost „un mare apărător al evreilor”, ordonând Bisericii să ascundă evrei în mănăstirile de la Roma şi în alte oraşe italiene, ca şi în castelul Gandolfo, rezidenţa papalităţii.