Toma Enache, regizorul primului film despre Experimentul Piteşti: „În loc să-şi onoreze eroii, România onorează în continuare comuniştii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regizorul Toma Enache are zeci de premii la activ FOTO: arhiva personală
Regizorul Toma Enache are zeci de premii la activ FOTO: arhiva personală

Din această toamnă, în cinematografele din România va rula „Între Chin şi Amin“, primul film despre Experimentul Piteşti. Într-un interviu acordat pentru „Weekend Adevărul“, regizorul Toma Enache, realizatorul lung metrajului, vorbeşte despre „chinurile facerii“ filmului şi despre ce l-a inspirat.

Din distribuţia filmului regizat de Toma Enache fac parte atât actori consacraţi, cât şi tineri talentaţi din noua generaţie: Cezara Dafinescu, Victoria Cociaş, Constantin Cotimanis, Ion Dichiseanu,, Petrică Moraru, Vali Popescu, Ana Pârvu, Kira Hagi (fiica lui Gheorghe Hagi), Csaba Ciugulitu, Kim Ciobanu, Laurenţiu Stan, Dragoş Stoica, Mircea Taiss, Bogdan Sălceanu, Remus Stănescu, Teodora Calagiu Garofil. În film apare şi regretatul George Stanca. Director de imagine este Alexander Sachs, din Germania. Lungmetrajul „Între Chin şi Amin“ este povestea unui tânăr compozitor, Tase Caraman, proaspăt logodit, care ajunge în iadul reeducării din închisoarea Piteşti. Teribilul experiment este condus de temutul Ciumău, şeful penitenciarului. Prin credinţă, Tase Caraman supravieţuieşte torturilor şi, după ce scapă cu viaţă, compune cântecul „Odă lui Dumnezeu“. Muzica o salvează pe logodnica lui, Lia, chinută de aşteptarea bărbatului iubit. Filmările au fost realizate în satul Corbu, Constanţa şi la Închisoarea Jilava. „Filmările din închisoare sunt la Fortul 13 Jilava, chiar dacă acţiunea se întâmplă la Piteşti, pentru că puşcăria din Jilava s-a păstrat mai bine“, spune Toma Enache.

Cum s-a născut ideea filmului „Între Chin şi Amin“, primul lung-metraj  despre Experimentul Piteşti, şi cât de dure au fost „chinurile  facerii“? De ce v-a inspirat Experimentul Piteşti?

Toma Enache: Poveştile uluitoare de viaţă şi de rezistenţă ale unor oameni fantastici, poveşti care au luat naştere în perioada reeducării, m-au determinat să fac acest film. Am simţit că rezistenţă şi tăria de caracter ale acestor oameni trebuiau mărturisite şi într-un film. Nimic legat de acest subiect nu e uşor. Chiar şi să asculţi adevărul despre ce s-a întâmplat acolo e greu şi dureros. Chinurile şi torturile la care au fost supuşi acei oameni sunt de neimaginat iar transpunerea lor într-un film artistic nu poate fi nici ea uşoară. Însă efortul meu şi al echipei contează mai puţin. L-am privit cu toţii că pe un mic tribut adus acestor oameni excepţionali. Am considerat că este de datoria noastră să povestim lumii, atât cât putem noi, despre aceste adevăruri dureroase, despre suferinţele îndurate de aceşti superoameni, depre puterea lor de a răbda, şi în în final, de a ierta. Cred că Experimentul Piteşti şi rezistenţa anti-comunistă în general ar trebui să fie tema a multor zeci de filme. Din păcate, deşi a trecut atâta timp de când avem libertatea de a face filme despre orice dorim, adică vreo 30 de ani, acesta este primul film artistic de lungmetraj cu acest subiect, care va apărea în cinematografele din România.

 „Am filmat şi 12 ore pe zi în spaţii pline cu mucegai“

Cât au durat filmările şi care au fost cele mai dificile momente de la filmări?   

Filmările au durat şase săptămâni. Au fost mai exact 42 de zile de „chin şi amin“. Întreagă echipa a fost foarte dedicată, de la cei foarte tineri, Vali Popescu, Ana Pârvu, Kira Hagi, Ciprian Necula, Bogdan Sălceanu, până la actori de marca precum Constantin Cotimanis, Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu, Victoria Cocias, Petrică Moraru, Alexandru Mereuţă şi regretatul om de cultură George Stanca.  Interpretarea rolurilor negative, de reeducati sau gardieni, au necesitat un efort considerabil şi au fost interpretate cu mare talent de actori precum Kim Ciobanu, Dragoş Stoica, Csaba Ciugulitu şi alţii. Trebuie să menţionez şi întreagă echipa tehnică, care a muncit enorm la acest proiect.

Dacă ar fi să mă menţionez cele mai dificile momente din timpul filmărilor, cred că secvenţele filmate în închisoare au fost extrem de grele de la început până la sfârşit. Să filmezi 12 ore pe zi în spaţii înguste, întunecare şi reci, cu pereţi acoperiţi de mucegai, la care se adaugă încărcătură şi tensiunea resimţite într-un loc în care au fost torturaţi şi ucişi oameni nevinovaţi, este o experienţă tulburătoare şi greu de îndurat.

filmari intre chin si amin dichiseanu george stanca cotimanis si petre lupu

Cum v-aţi descurcat cu finanţarea? La cât s-au ridicat costurile?

Nu e niciodată simplu să găseşti finanţare, însă pot să va spun că nici acesta al doilea film al meu nu a beneficiat de finanţare de la CNC.

 Aţi fost la fosta puşcărie Piteşti. Ce v-a marcat cel mai mult la acea vizită?

În 2014 am vizitat închisoarea din Piteşti. Auzisem de povestea domnului Tache Rodaş, victima a teribilului experiment dar şi un supravieţuitor al acestuia şi m-am dus să-l cunosc. Era senin, împăcat şi îşi iertase tortionarii. M-a impresionat profund acest om fantastic, care prin credinţă a reuşit să iasă din acel iad şi care acum stătea în faţă mea, vorbindu-mi despre puterea credinţei şi a iertării.

filmari intre chin si amin 01

De ce nu e onorată aşa cum trebuie memoria acelor oameni care au  pătimit în închisorile comuniste, inclusiv în cadrul teribilului Experiment Piteşti?

 Din nefericire, în loc să-şi onoreze eroii, România onorează în continuare comuniştii. Şi cum comuniştii sunt cei care au săvârşit aceste orori, nu putem să avem niciun fel de aşteptări din partea lor. Ar fi trebuit că ei să să fie menţionaţi în cărţile de istorie, cu un întreg capitol dedicat doar rezistenţei anicomuniste. Ar fi trebuit să să-i cunoaştem, să-i onorăm, pe ei şi pe familiile lor.

Actori de calibru precum Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu şi  Constantin Cotimanis joacă în filmul „Între chin şi amin“. Cum i-aţi  convins?

Cu toţii au vibrat la acest subiect sensibil şi dureros şi şi-au dorit să fie parte din acest proiect, astfel încât nu a fost nevoie să-i conving. Sunt foarte bucuros că pe lângă tinerii foarte talentaţi, filmul a avut în distribuţie şi actori de acest calibru. Cei trei, împreună cu o altă mare actriţa care a făcut parte din proiect, Victoria Cociaş, îmi sunt şi buni pieteni şi vechi colaboratori în teatru. Îmi place să lucrez alături de prieteni.

Cum aţi descrie colaborarea cu Kira Hagi?

Am lucrat excelent cu Kira. E foarte pasionată de film şi foarte talentată. A avut un rol important în film, un rol dramatic, pe care l-a interpretat fără cusur, în cheia pe care mi-am dorit-o. Pe lângă acest rol, Kira a fost şi asistent regizor 2, fiind prezentă pe platou în fiecare zi de filmare. A muncit enorm, mereu cu zâmbetul pe buze şi cu o energie pozitivă care s-a răsfrânt asupra întregii echipe. Cred în viitorul ei artistic.

De ce este perioada comunistă o sursă fecundă de inspiraţie pentru cinematografia românească?

Perioada comunistă a fost una dintre cele mai negre perioade din istoria poporului român, în care elitele ţării, într-o proporţie covârşitoare, au fost exterminate în oribilele centre de detenţie din întreagă ţară. Perioadele de genul acesta sunt cele care permit evidenţierea caracterelor ţări, de excepţie. Mai mult, în perioadele de minciună şi de întuneric, puterea ascunde adevărul şi foloseşte teroarea, manipularea. Acum, când în sfârşit suntem oarecum liberi, putem să vorbim despre adevărul acelor vremuri, despre oamenii excepţionali care au supravieţuit acelor vremuri şi despre cei care nu au trădat şi nu au cedat, cei mai mulţi dintre ei plătind cu viaţă pentru asta şi devenind sfinţi ai închisorilor. 

CV

A regizat primul film din istorie vorbit în aromână

toma enache regizor 01

Nume: Toma Enache

Data şi locul naşterii: 1 noiembrie 1970, comuna Mihail Kogălniceanu, Constanţa

Studiile şi cariera:

2004-2006 Master – Arta Actorului la Academia de Teatru şi Film Bucureşti

1992-1997 Facultatea de Regie-Teatru, Bucureşti

 A regizat în 2013 „Nu sunt faimos dar sunt aromân“, primul film artistic din istorie vorbit în aromână, film distins cu cinci premii la festivaluri prestigioase în Italia, Spania, Albania şi România

A regizat aproape 30 de spectacole de teatru.

A debutat editorial cu volumul de poezie „Arta destinului“, Bucureşti, 1993 editura Litera. Au continuat „Lagărele minţii“ editura Publistar, Bucureşti 2002 şi „Păstorul ideilor / Picurarlu a ideilor, 2004.

A tradus în aromână poemele „Luceafărul“ de Mihai Eminescu şi „Corbul“ de E.A. Poe

Nominalizat la Premiile UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic în anul 2007 cu piesa „Bucharest Underground“.

A obţinut Premiul I cu spectacolul „Alba ca Zăpada si cei şapte pitici“ la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii, Orşova, 2001.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite