Ce s-a întâmplat cu primăriţa boliviană luată prizonieră de protestatari, bătută şi târâtă într-un marş al ruşinii

După moartea unui tânăr în cursul protestelor ce au urmat realegerii cu iz de fraudă a fostului  preşedinte bolivian de stânga Evo Morales, în octombrie, furia mulţimii s-a abătut asupra primăriţei oraşului Vinto, care ar fi jucat un rol în provocarea încleştărilor între tabere. Imaginile dramatice cu primăriţa bătută, tunsă şi acoperită de vopsea roşie au făcut înconjurul lumii.

Buzz Feed News a mers la primăriţă acasă la o lună după ce a fost atacată de un grup de protestatari, fiind nevoită să se ascundă în perioada de recuperare. Aleasă în 2015, Patricia Arce, o fostă avocată în vârstă de 48 de ani, mamă a trei copii şi membră a partidului Mişcarea Socialistă, a rămas în funcţie şi, după un timp de refacere, în care a avut nevoie de spitalizare, şi-a reluat activitatea la primărie.

La o lună după atac, a rămas cu cicatrici pe tălpi şi e supravegheată de medici după ce a fost lovită în zona rinichilor. Ea spus că ce i s-a întâmplat este o mărturie a modului brutal în care sunt tratate femeile într-o ţară sexistă: „e un mesaj pentru femeile de aici – că încă nu putem ocupa spaţii publice”.

Vinto, un oraş de circa 60.000 de locuitori, este unul în care ani de zile Morales s-a bucurat de suţinere. Arce a fost populară mai ales printre femei: din 2015 de când e în funcţie, s-a implicat în programe de sprijinire a dezvoltării femeilor şi de încurajare a lor de a munci.

Luna trecută, primăriţa orăşelului Vinto, un oraş din Bolivia centrală, a fost bătută până la leşin şi forţată să meargă aproape cinci kilometri în picioarele goale pe o stradă presărată cu cioburi până într-un oraş învecinat, undeun protestatar şi-a pierdut viaţa. Mulţimea a vandalizat sediul primăriei şi un grup de protestatari a luat-o ostatică pe primăriţa rămasă fără apărare. Purtată pe străzi într-un marş al ruşinii, oamenii au aruncat pe ea benzină şi vopsea roşie, i-au smuls părul, au transmis live atacul şi, încă prizonieră şi în stare de şoc, primăriţa a avut un moment de odihnă când a fost înconjurată de reporteri: venindu-şi un pic în fire, a spus că nu se teme, iar dacă i se întâmplă ceva, ei sau copiilor săi, opoziţia de dreapta va fi responsabilă. 

FOTO captură Buzzfeed News/Patricia Monteiro

Firul evenimentelor

După ce pe 25 octombrie autorităţile electorale au anunţat că Morales a câştigat strâns un al patrulea mandat de preşedinte, proteste masive au izbucnit în Bolivia: cel puţin 36 de oameni  au murit şi zeci de case şi clădiri guvernamentale au fost incendiate. Arce este membru al partidului Mişcării Socialiste, deci se situează în tabăra lui Morales..

În acest climat tensionat, Arce a inaugurat alături de Morales un nou canal de irigaţii, cel mai recent 

proiect de infrastructură al partidului Mişcarea Socialistă (MAS). A fost şi un prilej de a îndemna susţinătorii lui Morales de a rezista în ciuda crizei politice.

„Nu mă tem. Dacă trebuie să-mi dau viaţa pentru a proteja procesul politic, o voi face”, a spus Arce care a cerut mulţimii să nu lase „nişte pungaşi”, între care şi liderul opoziţiei, Luis Fernando Camacho, să răspândească panică în rândurile populaţiei sărace.

A doua zi, Camacho, preşedintele influentei grupări politice Comitetul Civic din Santa Cruz, i-a dat preşedintelui bolivian un termen de 48 de ore să demisioneze.

Susţinători ai opoziţiei conduse de Camacho FOTO Javier Mamani/Getty Images

În 2016, Morales, care a scos din sărăcie mii de oameni – a construit şcoli şi spitale în colţuri uitate ale ţării şi a menţinut o economie solidă în decursul celor 13 ani la conducerea ţării – a pierdut un referendum privind candidatura sa pentru un al patrulea mandat, scrie Buzz Feed News. El a fost de acord cu un audit extern al realegerii sale după ce numărarea voturilor a fost suspendată ca apoi rezultatul scrutinului să fie anunţat cu un număr de voturi suficiente pentru a-l valida drept câştigător. Organizaţia Statelor Americane a descoperit „o manipulare clară” a voturilor, între care arderea unor documente elctorale şi întreruperea inexplicabilă a transmiterii rezultatelor.

 Susţinători ai lui Evo Morales FOTO Gaston Brito Miserocch/Getty Images

Ziua atacului

Tensiunile s-au amplificat după ultimatumul dat lui Morales de liderul opoziţiei. Pe 6 noiembrie ,în urma încleştărilor violente între protestatari şi susţinătorii lui Morales, în oraşul învecinat Quillacollo, un tânăr a murit. Arce a fost acuzată că a recrutat muncitori din Vinto şi oraşele din vecinătate pentru a mărşălui în Quillacollo şi a provoca o înfruntare. Arce a negat că ar fi făcut asta.

Protestarii au luat cu asalt sediul primăriei unde practic Arce rămăsese fără apărare, toţi poliţiştii care îi asigurau paza intervenind în Quillacollo. Primăriţa a ieşit din clădire pe uşa din spate unde în loc de şoferul ei se afla un grip de protestatari. Dinte pentru dinte, i-au spus ei: a provocat încleştarea şi unul dintre ei a fost ucis, aşa că trebuie să moară. Dar nu înainte de un marş al ruşinii. 

„Criminală nenorocită”, i-au strigat ei. După aproape cinci kilometri, când marşul a ajuns la capăt primăriţa devenise de nerecunoscut: tunsă , stropită cu benzină, acoperită de vopsea roşie din cap până în picioare. În stare de şoc, a fost înconjurată de reporteri – dar încă nu se afla în siguranţă.

Fiii săi au aflat ce i se întâmplase din clipurile distribuite pe reţelele sociale. Au mers să o salveze, dar străzile erau blocate de protestari şi mormane de roţi de maşină incendiate. 

Abia după câteva ore Arce a fost recuperată din mulţime şi salvată pe motocicletă de un ofiţer de poliţie. Arce a avut nevoie de spitalizare pentru a i se îndepărta vopseaua de pe piele şi pentru arsurile provocate de benzină. A fost nevoie să fie mutată la o altă clinică pentru siguranţă şi să se ascundă.

După două săptămâni a susţinut prima conferinţă la biroul său de la primărie. Arce, care a fost nevoită să poarte peruci în urma atacului a fost ridiculizată după conferinţa de presă - care a fost distribuită pe Facebook  -pentru talentele sale de actriţă, dar a primit şi mesaje de susţinere.

FOTO EPA-EFE

Însă în acest răstimp criza politica s-a acutizat: Armata şi poliţia nu l-au mai susţinut pe Morales căruia i s-a sugerat să demisioneze. Acesta a fugit în Mexic. Violenţele nu s-au oprit: cel puţin 18 oameni au mai murit.

Jeanine Áñez, un parlamentar conservator de dreapta a devenit preşedinte interimar după ce mai mulţi parlamentari ai Mişcării Socialiste au demisionat temându-se pentru viaţa lor şi a familiilor. Prima ei mutare a fost emiterea unui decret care să asigure imunitatea forţelor de securitate participante la acţiuni de „restabilire a ordinii interne”. 

Potrivit The Dialogue, liderul de dreapta al opoziţiei, Luis Fernando Camacho, un avocat din provincia Santa Cruz, intenţionează să candideze la preşedinţie, el jurând să „aducă din nou Biblia în Guvern”.

Ce se întâmplă în Bolivia?

Cu răni fizice încă nevindecate şi abia putând merge, Arce a reflectat îndelung la situaţia ţării sale: Ce fel de copiii cresc bolivienii? Cum puteau fi capabili de atâta ură?

„Mi-e frică. Creştem monştri, nu oameni”, spune ea după ce a putut ieşi pe stradă fără perucă.

Arce a primit pozele atacatorilor ei cu numele lor pe ele. Nu se aşteaptă însă să fie traşi la răspundere. Dimpotrivă, procurorii dintr-un oraş vecin au depus plângere împotriva sa pentru „separatism” şi „folosire improprie a bunurilor şi serviciilor publice”.

Arce şi-a reluat activitatea la un birou unde încă lipseşte un computer – i-a fost spart de protestatari. Pe alte birouri se află documente pe jumătate arse.  Ascultă solicitări de mediere a conflictelor, ia notiţe şi răspunde în limba indigenă Quechua pe care a învăţat-o singură de când a devenit primar. Oamenii o îmbrăţisează la plecare.

„Dacă aş fi renunţat sau m-aş fi recunoscut înfrântă ar fi fost o trădare din partea mea a tuturor acelor femei”, a spus Arce, care încă nu se simte în siguranţă pe stradă. Ea a avut nevoie şi de terapie psihologică după atac.