Vaccinarea obligatorie a copiilor - încă o ofensivă

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, vrea să impună obligativitatea vaccinării copiilor

Vaccinarea obligatorie este o prioritate şi o susţinem, a anunţat ministrul Sănătăţii Victor Costache, oficialul amintind de perioada dinainte de Revoluţie când vaccinarea se realiza în şcoli, era obligatorie şi „era un program de succes”.

Acesta a explicat că, în opinia sa, primele „curente şi opinii puternice anti-vaccinare” au apărut după campania de vaccinare împotriva cancerului de col uterin de acum mai bine de 10 ani care a fost prost concepută.

„O campanie de vaccinare greşit gândită şi o informare deficitară care a avut loc acum mai bine de 10 ani, când, dacă mai ţineţi minte, s-a introdus prima campanie de vaccinare împotriva cancerului de col uterin, această campanie a fost relativ prost gândită şi atunci au apărut primele curente şi primele opinii puternice anti-vaccinare. S-au prezentat nişte efecte secundare false, s-a creat o întreagă isterie şi de la un caz izolat s-a aruncat o umbră pe tot ce înseamnă program de vaccinare. Drept urmare, au început să apară epidemii de boli ale copilăriei care erau dispărute demult. Şi astfel noi, ştiţi foarte bine, susţinem vaccinarea obligatorie”, a precizat Victor Costache. 

Zeci de mii de îmbolnăviri

De altfel, România ocupă un nedorit loc fruntaş în topul ţărilor europene în care se înregistrează epidemii de astfel de boli ale copilăriei. Concret, conform ultimelor date raportate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, cele de pe 20 decembrie 2019, numărul total de cazuri de rujeolă confirmate în România a ajuns la 18.908, din care 64 de decese.

Numai în perioada 16 – 20 decembrie 2019 au fost raportate încă 76 de noi astfel de cazuri în 9 judeţe. Fruntaşe sunt judeţele Neamţ şi Sălaj (cu 16, respectiv, 15 cazuri), dar au existat şi cazuri răzleţe în Bihor sau Prahova. 

Militarii americani s-au speriat

Probleme focarelor de rujeolă din România nu este una nouă şi, în timp, a ajuns să fie luată în seamă chiar şi de responsabili din afara graniţelor ţării. Concret, în anul 2017, militarii americani care îşi desfăşoara activitatea în România şi care au venit aici împreună cu familiile au fost sfătuiţi să-şi vaccineze copiii împotriva rujeolei chiar dacă aceştia au vârsta sub un an. Responsabilii Regional Health Command Europe al US Army solicitau acest lucru cu toate că legislaţia americană prevede obligativitatea vaccinării anti-rujeolice a copiilor cu vârsta de cel puţin un an. 

Măsuri radicale în unele ţări UE

Cu un număr mult mai mic îmbolnăviri de rujeolă, alte ţări europene au luat măsuri drastice şi au introdus vaccinarea obligatorie, iar pedepsele pentru încălcarea reglementărilor nu sunt de neglijat. Germania, de exemplu, a luat măsura introducerii obligativităţii vaccinării anti-rujeolice, de la data de 1 martie 2020, cu toate că în această ţară, conform Institutului Robert Koch, s-au înregistrat anul trecut numai 501 astfel de cazuri. Astfel, potrivit noii legi, părinţii vor trebui să demonstreze că şi-au vaccinat copiii înaintea înscrierii la grădiniţă sau la şcoală. În cazul în care nu vor putea dovedi că au făcut acest lucru, părinţii riscă amenzi de până la 2.500 de euro pentru fiecare copil. În plus, riscând aceleaşi amenzi, părinţii copiilor care sunt deja înscrişi la grădiniţe şi şcoli vor trebui să aducă dovada vaccinării până la data de 31 iulie 2021. Legea mai prevede că părinţii care nu îşi vaccinează copiii vor achita cote majorate ale contrubuţiilor pentru sănătate. „Protecţia împotriva rujeolei reprezintă protejarea copiilor”, a declarat la finalul anului trecut ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn. 

Măsuri similare s-au anunţat şi în Franţa, cu doi ani în urmă. Astfel, atunci s-a trecut de la trei tipuri de vaccin obligatoriu de făcut la copii (difterie, tetanos şi poliomielită) la 11 tipuri de imunizari, fiind introduse, între altele, cele pentru rujeolă şi menigită. 

Responsabilii au avut poziţii ezitante

Declaraţia ministrului Sănătăţii despre obligativitatea vaccinării vine în contextul în care Legea vaccinării a fost uitată în sertarele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor şi după ce societatea civilă a acuzat poziţiile „ezitante” ale responsabililor din sistem. „Din experienţa noastră domnule ministru, comunicarea nu va fi nicicum de ajuns. Comunicarea funcţionează atunci când problema este simplă: părintele trebuie informat că vaccinarea este bună şi necesară”, atrag atenţia membrii Coaliţiei România Sănătoasă. 

Organizaţia citează mai multe motive pentru care situaţia vaccinării în România este tot mai complexă şi dificilă, în mare parte din cauza proastei gestionării de către autorităţi a furnizări de vaccinuri, lucru care a dus la o adevărată neîncredere în rândul populaţiei, dar şi din cauza absenţei mai multor reglementări-cheie în domeniu. Astfel, în ciuda recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, „România nu are încă un Grup tehnic de coordonare a activităţilor de vaccinare care să ghideze şi recomande strategia naţională în domeniu şi, conform sursei citate, fără Legea vaccinării, acest grup nici nu va putea lua fiinţă”.

Pârghiile legale

Alţi experţi susţin că, în domeniu, sunt obligatoriu de introdus o serie de pârghii legale. „Rata actuală a vaccinării în rândul populaţiei denotă o stare de pericol ce ar putea justifica obligativitatea vaccinării. Soluţia este de a promova vaccinarea, ceea ce nu se face cum trebuie, şi de a lua măsuri administrative pentru protejarea celor care se află în grupuri cu persoane nevaccinate. De exemplu, sancţiuni pentru părinţii care nu-şi vaccinează copii la sistemul de asigurări, medicamentele să nu mai fie compensate 90%, ci doar 60%, sau dacă şi se îmbolnăveşte copilul atunci să nu mai fie asigurat. Da, ţi-l tratăm, dar îţi trimitem nota de plată acasă”, este de părere expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu de la Socitatea Academică Română.

Ce sunt vaccinurile

Vaccinurile sunt preparate biologice care conţin suspensii de microorganisme omorâte, atenuate sau derivate ale microorganismelor, care dau imunitate împotriva unor boli prin stimularea producerii de anticorpi. Acestea sunt administrate frecvent prin injectare, dar există şi varianta soluţiilor orale sau a spray-ului nazal.

De exemplu, variola, o boală virală contagioasă care a lăsat în Europa 400.000 de victime anual, omorând 80% din copiii infectaţi, a fost eradicată la nivel global prin vaccinare, iar poliomielita, boală infecţioasă care produce paralizie infantilă, este în curs de eradicare tot prin vaccinare. Experţii atrag atenţia că decizia de a nu vaccina are consecinţe nu numai la nivelul sănătăţii personale ci şi global, la nivelul populaţiei, prin apariţia epidemiilor, uneori cu tulpini mult mai virulente.