EXCLUSIV Mesajul autorului studiului care arată că românii sunt mai rezistenţi la COVID-19: „Nu relaxaţi strategia de izolare“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Profesorul Joris Delanghe de la Universitatea din Ghent, autorul studiului. FOTO: UGhent
Profesorul Joris Delanghe de la Universitatea din Ghent, autorul studiului. FOTO: UGhent

Profesorul Joris Delanghe, autorul studiului care arată că est-europenii sunt mai rezistenţi la COVID-19 datorită unei mutaţii genetice, explică într-un interviu pentru „Adevărul” în ce măsură poate descoperirea făcută să stea la baza unei schimbări de strategie a guvernului în privinţa izolării populaţiei. Ce spun cercetătorii români cu privire la studiu.

Diferenţele genetice explică de ce ţările scandinave şi cele din Europa de Est sunt mai puţin afectate de COVID-19 comparativ alte regiuni ale lumii, se arată într-un articol publicat de Universitatea din Ghent. În aceste ţări populaţia are o mutaţie genetică care determină o producţie mai mică de angiotensină, proteina care se află în membrana celulelor din căile noastre respiratorii şi care este folosită de coronavirus pentru a ataca celula. 

Studiul profesorului Joris Delanghe, de la Universitatea din Ghent, este privit cu suspiciune de către cercetătorii români cu care „Adevărul” a vorbit. Pentru a lămuri aceste aspecte, i-am solicitat un interviu cercetătorului belgian. 

35 de ţări din Europa, din zona Mediteraneană şi din Orientul Apropiat, inclusiv România, au fost cuprinse în studiu, a explicat profesorul Joris Delanghe pentru „Adevărul”.


„Tările din Europa de Est au o proporţie mai mare de alele D, comparativ cu alelele I din acest sistem genetic. România (frecvenţa D: ± 0,655, care este un număr ridicat în rândul populaţiilor europene) în comparaţie cu ţările vest-europene (de exemplu Franţa (frecvenţa D: ± 0,54). Am observat o relaţie: alelele D ale ACE1 într-o populaţie dată, scade numărul victimelor COVID-19”, susţine cercetătorul belgian.


Cercetătorul belgian a explicat cum a fost realizat studiul: „Am comparat cu atenţie distribuţia unui număr de polimorfisme genetice, despre care am considerat că sunt genele candidate care ar putea juca un rol în imunitate şi infecţie. Am găsit diferenţe nesemnificative, cu excepţia genei ACE1. Un polimorfism de ştergere / inserare a acestei gene a arătat o corelaţie cu prevalenţa şi mortalitatea COVID-19. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece COVID-19 foloseşte proteina ACE2 aferentă ca receptor pentru a intra în celulele umane (şi pentru a se multiplica).”

Există o variaţie genetică a populaţiei din ţările europene „datorată faptului că majoritatea europenilor (vorbitori de limbi indo-europene) au migrat de pe Valea Indusului către Asia Mică pentru a intra în Europa, în sud-estul continentului, deplasându-se treptat în nord-vestul Europei. Pe de altă parte, factorii de stres local (de exemplu, malaria din Europa de Sud), ciuma din secolele anterioare, şi-au lăsat amprentele în populaţia europeană actuală”, explică Delanghe.

„Am putea explica ± 40% din variaţia gravităţii bolii într-o ţară”


„Am putea explica ± 40% din variaţia gravităţii bolii într-o ţară prin acest polimorfism (deci, încă 60% din variaţie se datorează altor factori, de exemplu, politica de sănătate, comportamentul populaţiei, vârsta medie a populaţiei) , ....). Deci, sunt de acord cu colegii mei că există şi alţi factori implicaţi: ca în multe boli, acest lucru este multifactorial”, a precizat cercetătorul. 

Cercetătorii consultaţi de „Adevărul” au arătat că o posibilă explicaţie a faptului că în România sunt mai puţine decese din cauza COVID -19 este faptul că populaţia este mai tânără (speranţa de viaţă este conform Eurostat 2019 – de circa 59 de ani). „În studiu au fost folosite date din 35 de ţări unele ţări cu populaţii mai tinere, alte cu populaţii mai în vârstă”, a precizat belgianul. 

De ce vaccinul BCG nu e o explicaţie 

L-am întrebat pe profesorul Delanghe dacă ar putea fi o posibilă explicaţie a cazurilor mai puţine de decese în Estul Europei, faptul că aici vaccinul BCG este obligatoriu, spre deosebire de majoritatea ţărilor din Vest. „Nu am studiat în detaliu acest lucru, dar în cazul Franţei (cu un program naţional BCG obligatoriu prin lege), acest factor nu a avut un efect mare asupra prevalenţei şi mortalităţii COVID-19 la prima vedere: Franţa este puternic afectată de COVID-19, în ciuda unei istorii îndelungate de vaccinare BCG ( BCG a fost inventat în Franţa în urmă cu aproape un secol).”

Legat de numărul mic de testa făcute la noi, cercetătorul spune: „Numărul testelor poate afecta numărul de cazuri raportate, dar va avea un efect mai mic asupra mortalităţii raportate. De asemenea, ţări precum Finlanda (unde s-au efectuat multe teste) sunt mai puţin afectate decât Europa de Vest”.

Nu folosiţi studiul pentru relaxarea strategiei guvernamentale!

În concluzie, cercetătorul spune: „Cred că studiul nu trebuie utilizat ca criteriu de autorităţi pentru relaxarea strategiei guvernamentale privind restrângerea contactului social. Strategia autorităţilor ar trebui să ţină seama de multe aspecte: evoluţia infecţiei, disciplina populaţiei, capacitatea sistemului de sănătate, densitatea populaţiei, aspecte economice, ...”.


„Cred că numărul real al victimelor este mult mai relevant decât un studiu de asociere genetică, dar acesta poate fi folosit în modele de predicţie a evoluţiei pandemiei”, a mai precizat cercetătorul. 

Delanghe este de părere că „nu trebuie să ne concentrăm numai pe virus, ci şi pe victimele umane.  Ar trebui efectuate studii suplimentare pentru a investiga factorii umani care afectează infecţia cu COVID-19.”

Ce spun specialiştii români despre acest studiu


Specialiştii români cu care „Adevărul” a discutat sunt sceptici în legătură cu acest studiu. 


Dr. Adrian Trifa, şef de lucrări la Catedra de Genetica Medicala, Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" a explicat pentru „Adevărul” trebuie sa privim cu circumspectie datele acestui studiu si sa nu intreprindem (deocamdata) nicio actiune bazandu-ne pe rezultatele lui.

„Practic, au analizat frecventa alelei D a genei ACE in 25 de tari (conform datelor din literatura) si au observat ca tarile cu frecventa mai mica a alelei D au o prevalenta mai mare a persoanelor infectate cu Covd-19, precum si a formelor severe de boala. Cu alte cuvinte, alela D ar fi "protectoare" impotriva infectiei Covid-19 si a formelor grave de boala. Aceasta este doar o prima observatie. Substratul posibilei cauzalitati dintre frecventa alelei D si prevalenta infectiei Covid-19 trebuie sa fie demonstrat clar de studii efectuate in mai multe populatii, inclusiv cea din Romania. Cred ca trebuie sa privim cu circumspectie datele acestui studiu si sa nu intreprindem (deocamdata) nicio actiune bazandu-ne pe rezultatele lui. Daca avem date mai clare ulterior, sigur ca asta va fi altceva”, a precizat cercetătorul. 


De aceeaşi părere este şi Florina Raicu, cadru didactic universitar la disciplina Genetică Medicală UMF Carol Davila şi cercetător ştiinţific la Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Romane: „In opinia mea, deşi îmi doresc nespus sa greşesc,  este doar o coincidenta de moment  faptul ca distribuţia frecventei polimorfismului D se suprapune ACUM perfect peste datele legate de evoluţia pandemiei si mortalitatea înregistrate la nivel global. Pentru ca nu putem spune ca avem date corecte care sa ne indice care este gradul de contaminare si mortalitatea reala in acesta parte a Europei, pentru ca nici noi si posibil nici vecinii noştri nu am testat in masa de la început iar multe cazuri sunt încă in evoluţie, cazurile urmând curba clasica. Graficele si datele care au circulat pana in prezent nu indica o mortalitate mult diferita intre tari.”

Citeşte mai mult despre explicaţiile dr. Florina Raicu aici. 

Profesorul dr. Monica Pop, şef de secţie la Institutul de Pneumoftiziologie din Cluj, este de aceeaşi părere: „Cred că aceste studii sunt la început şi trebuie privite cu circumspecţie. Atât acest studiu, cât şi cel privind influenţa vaccinului BCG. Recomad în continuare omenilor să stea în case şi să ia toate măsurile de precauţie necesare”. 

Citeşte şi

Descoperirea cercetătorilor belgieni care schimbă totul: trăsătura genetică ce îi face pe români mai rezistenţi la Covid-19

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite