Proiectul grădinile oraşului: Soluţie împotriva coronavirusului

İnfecţia cu Coronavirus, cunoscută sub numele de Covid-19 a apărut la sfârşitul anului 2019, în oraşul Wuhan din China, şi s-a răspândit în întreaga lume la începutul anului 2020 ducând la actuala pandemie. Sute de mii de oameni au murit din cauza acestei boli iar statele au luat măsuri drastice pentru a preveni răspândirea.

 S-a interzis transportul internaţional şi interurban. În unele perioade s-a impus carantina. Luni întregi, avioanele, cu excepţia celor de transport marfă, au rămas la sol. S-au închis restaurantele, frizeriile, centre comerciale (mall-urile)... Oamenii au fost nevoiţi să stea perioade lungi acasă cu familia.

Reacţia consumatorilor în România, în Turcia şi în multe alte state înainte de începerea carantinei a fost aceeaşi. În magazine s-au golit pe rând rafturile cu alimente organice, cele cu alimente normale şi mai apoi rafturile cu produse de igienă şi curăţenie. În special hrana uscată, produsele congelate, conservele erau cumpărate imediat ce erau puse pe rafturi, şi asta timp de săptămâni întregi. Deşi florile sunt comercializate intens mai ales în România, florarii aproape că nu au mai avut deloc vânzări, iar majoritatea nici nu au mai deschis magazinele. 

Retrăindu-se o realitate deja cunoscută, s-a observat că prima nevoie a umanităţii este alimentaţia. Mai întâi, ţările care exportă cereale au oprit exportul pentru a-şi asigura consumul propriu. Statele bine administrate au început să pună în aplicare noi politici pentru care să ducă la independenţă din punct de vedere alimentar. Importanţa producţiei agricole a fost din nou conştientizată în urma experienţei trăite. 

Ce se poate face la nivel individual într-o astfel de situaţie? Pot să apară întrebări cum ar fi dacă terenurile goale din localităţi, şcolile, spaţiile locaşurilor de cult, grădinile, chiar şi acoperişurile potrivite pot fi folosite în producţie sau cât şi cum pot fi folosite.

Războaiele mondiale sunt cele mai sângeroase războaie din istoria umanităţii. Aproape 10 milioane de oameni au murit în primul război mondial şi 60 de milioane în cel de-al doilea război mondial. Interesant este că doar o treime dintre cei care au murit în al doilea război mondial erau soldaţi, majoritatea victimelor fiind civili. În timpul războiului şi după acesta, ţări precum America, Canada, Anglia şi Germania au implementat în centrele unor oraşe, un proiect de spaţii de producţie, cunoscute sub numele de Grădinile Victoriei (Victory Garden), pentru a contribui la satisfacerea nevoilor alimentare ale oamenilor şi poate mai important, pentru a ajuta oamenii să depăşească traumele războiului.

Unele dintre aceste grădini au fost valorificate ca spaţii pentru producţia de legume, iar altele ca spaţii de creştere a păsărilor, coteţe. Pe lângă producţia de ouă şi carne de pasăre, coteţele au furnizat şi îngrăşământul necesar pentru legume. În anul 1943, o treime din legumele produse de Statele Unite ale Americii erau produse de Grădinile Victoriei. Aceste activităţi au avut rezultate materiale şi morale remarcabile. 

Pământul oraşelor din România, în special centrul oraşului Bucureşti, este extrem de fertil. Înălţimea copacilor plantaţi pe străzi sau în parcuri ori dezvoltarea amplă a celorlalţi arbuşti demonstrează acest lucru. Copacii cresc până în dreptul etajului 7 al clădirilor. În faţa clădirilor, în lateralul acestora se află grădini de dimensiuni considerabile. În plus, există şi terenuri pe care încă nu s-a construit, rămase ca teren gol.

Folosirea terenurilor goale din oraş pentru producţia de legume va fi foarte utilă. Terenurile goale potrivite pentru utilizare în acest scop pot fi închiriate la preţuri mici. Legumele produse în aceste spaţii vor permite publicului să consume mai multe legume proaspete. Legumele recoltate vor fi pe masă într-un timp scurt. Lucrările de cultivare, irigare, fertilizare şi celelalte lucrări de întreţinere vor avea asupra oamenilor un efect de reducere a impactului negativ al Coronavirusului asupra psihologiei umane. Aproape îi va vindeca. Nu se vor folosi sau se vor folosi foarte puţin îngrăşăminte chimice şi medicamente. De asemenea, oamenii vor avea şansa să consume mai multe legume proaspete şi sănătoase.

Oamenii aproape că au fost închişi în case pentru a se preveni răspândirea virusului. De fapt, această practică a dus la însingurarea oamenilor, nevoiţi să se rupă de viaţa socială. Persoanele în vârstă nici nu se puteau întâlni nici măcar cu copiii lor. Cei mai mari prieteni ai oamenilor au devenit animale de companie sau florile din ghivece. Dacă proiectul de cultivare a legumelor în spaţii urbane va fi pus în practică, oamenii vor simţi nevoia să se integreze mai mult în societate. Vor apărea multe subiecte de conversaţie comune, cum ar fi cultivarea pământului, soiurile de legume, îngrijirea, udarea, recoltarea şi productivitatea acestora, ceea ce înseamnă mai multă comunicare socială şi solidaritate. Odată cu implementarea proiectului, primul şi cel mai important pas va fi acela că mulţi oameni vor face cunoştinţă cu pământul. În plus, producţia de legume va creşte şi în acelaşi timp se va asigura o contribuţie la fericirea oamenilor.

Cum poate fi pus în practică acest proiect propus? În ziua de azi, mijloacele de comunicare sunt foarte eficiente şi rapide şi sunt utilizate pe scară largă. Aceste proiecte au fost implementate în mod eficient în anii 1918 şi 1948, când nivelul tehnologic era mult mai scăzut. La acea vreme autorităţile au pregătit broşuri despre grădini, pământ, legume şi tehnici de cultivare şi pus la dispoziţia cetăţenilor. Astăzi, acest lucru se poate face mult mai uşor şi într-un timp scurt. Aproape toată lumea foloseşte telefoane mobile. Anunţurile şi notele informative redactate pot fi aduse la cunoştinţa cetăţenilor prin televiziune, ziare, social media sau telefoane mobile.

Bine, ce organizaţii îşi pot asuma acest proiect? Fără îndoială, instituţiile de stat precum primăriile, Ministerul Agriculturii, şi în special organizaţiile neguvernamentale, cum ar fi sindicatele şi fundaţiile care lucrează foarte activ şi eficient pot implementa acest proiect. Aceste instituţii pot oferi răsaduri sau seminţe ieftine. 

Este de o importanţă deosebită pentru viitorul societăţii ca oamenii să scape de trauma provocată de coronavirus imediat şi pe căi naturale.

Autor: Prof. Dr. Huseyin Padem