De ce aleg studenţii români universităţile din Occident: „În străinătate se uită la tine, văd ce valori ai, ce interese“

Diana Teodora Ionică face parte din generaţia tinerilor care rup barierele sistemului de învăţământ românesc, în căutarea acelor instituţii care le oferă cele mai bune soluţii la întrebările şi nevoile lor.

Tânăra a absolvit anul acesta Colegiul Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina şi e pasionată de matematică şi fizică. După patru ani de studiu la profilul Ştiinţele Naturii, mulţi o vedeau dând admitere la Medicină. Nu s-a întâmplat asta.

„Am fost în vizită la Medicină, am vrut să-i dau o şansă, însă când am văzut că partea experimentală se face pe cadavre aflate într-o stare nu foarte OK, m-am răzgândit... În Occident se lucrează pe manechine, frumos, ai posibilitatea să vezi în detaliu totul“, explică tânăra. 

În schimb, Teodora a hotărât să studieze inteligenţa artificială. O legătură cu medicina va putea păstra, pentru că planul său e să-şi continue studiile cu un master în inginerie medicală. Cu aceste aspiraţii, a început să caute cele mai bune instituţii de învăţământ care să-i satisfacă cerinţele. N-a găsit niciuna în România. S-a orientat către Anglia şi Olanda. Are deja răspunsuri favorabile de la Birmingham şi Southampton, dar şi de la o a treia universitate, din Olanda. Cel mai mult şi-ar dori, însă, să fie admisă la Groningen, de unde încă n-a venit răspunsul. Preferă spiritul olandez în detrimentul celui britanic.

GRILA ROMÂNEASCĂ, O METODĂ DEPĂŞITĂ

Perspectiva de a se împrumuta, la 19 ani, pentru un credit de studii nu i se pare o povară. Taxele de şcolarizare se ridică la aproximativ 9.000 de lire sterline pe an, însă va avea posibilitatea să ramburseze banii când va începe să câştige un salariu, ca urmare a cunoştinţelor dobândite în universitate.   

„Aplici pentru un împrumut guvernamental, pe care îl înapoiezi ulterior, când te angajezi. Oportunitatea mi se pare extraordinară. Îţi oferă posibilitatea să studiezi acolo, chiar dacă familia ta nu poate să te finanţeze. Şi au condiţia că, dacă ai salariul de peste 25.000 de lire pe an, să dai banii, dacă nu, te scutesc de rambursare. Pentru a primi banii, au condiţia să iei peste 9,00 la Bacalaureat, atât“, detaliază tânăra condiţiile pentru a studia în Anglia. 

Teodora explică şi de ce n-a luat în calcul să dea admitere în România: „Admiterile în România sunt pe bază de grilă şi nu mi se pare că reflectă pe deplin capacitatea unui viitor student. Şi la Medicină, dacă greşeşti o grilă, poate nu intri sau intri sub cineva care a tocit mai mult, dar poate că tu ai fi mai bun ca doctor. Nu sunt de acord cu sistemul acesta, de aceea mă atrage mult mai mult străinătatea, unde se uită pe profilul tău, văd ce valori ai, ce interese“.

Concurs in Polonia

ÎN OLANDA, NU CONTEAZĂ MEDIA LA BACALAUREAT

Teodora Ionică spune că perioada de izolare în pandemie a avut, în ceea ce o priveşte, şi părţile ei bune. A avut mai mult timp să se pregătească strict la disciplinele care o interesează şi, în plus, termenul pentru a aplica la universităţile din Olanda s-a prelungit cu o lună. 

„Trebuie să deschizi un cont pe platforma lor şi să încarci toate documentele pe care ţi le cer. În Anglia, de exemplu, cer doar o scrisoare de intenţie şi o scrisoare de recomandare de la un profesor, iar pe baza lor decid dacă eşti potrivit sau nu. În Olanda, doresc mai mult: vor foaia matricolă şi au un sistem numit matching, să vadă cât de potrivit eşti pentru domeniul respectiv. Pentru Anglia, a durat cam o lună-două până când am primit răspunsul; în Olanda am aplicat mai târziu.“ 

Olandezii nu impun nici măcar condiţia obţinerii unei medii anume la Bacalaureat, însă, Teodora spune că asta nu are vreo relevanţă pentru ea: „Nu s-a pus niciodată problema să nu obţin o medie bună“. La finalul studiilor, Teodora vrea să găsească soluţii pentru ca persoanele care îşi pierd din capacităţile neurologice să aibă parte de o viaţă normală. 

Voluntariatul şi hobby-urile i-au ocupat timpul liber

Olimpică la Fizică şi medaliată la Matematică, Teodora a găsit timp şi pentru concursuri de înot, tir cu arcul, actorie şi cursuri de pian. Îşi doreşte să poată continua să se perfecţioneze la pian şi chiar să reuşească să se angajeze part-time în timpul facultăţii. Şi alţi colegi mai mari, plecaţi tot din liceul pe care l-a absolvit şi ea, îşi urmează pasiunile artistice şi câştigă bani în timpul studiilor cântând în localuri. „Ar fi un venit în plus“, recunoaşte tânăra, care până acum n-a avut prea multe ocazii să-şi uimească prietenii cu interpretările sale. În liceu, s-a angajat şi în diverse acţiuni de voluntariat, mai ales alături de voluntarii Crucii Roşii Olt. Recunoaşte că s-a implicat iniţial cu gândul că voluntariatul ar putea cântări mult dacă va hotărî să plece să studieze la o universitate peste hotare. Doar că ajunsă în mijlocul evenimentelor a uitat de acest amănunt: spune că sentimentul trăit atunci când le întinzi o mână celor care au nevoie trece peste orice calcul rece. 

Experiente

În liceu a dezvoltat pasiunea pentru fizica experimentală

Mama Teodorei este profesoară de matematică, aşa că înclinaţia tinerei către ştiinţele exacte este uşor de înţeles. În clasa a VII-a a descoperit că şi fizica o atrage, iar în liceu competiţiile pe un format aparte, care le arată elevilor cu adevărat abilităţile de a înţelege fenomenele fizice, au cucerit-o iremediabil. Spune că aşa a cunoscut o altă lume, iar discuţiile cu tineri pasionaţi de acelaşi domeniu au făcut-o să-şi propună ţinte extraordinare. Cu doi ani în urmă s-a calificat cu echipa României la o competiţie internaţională în China, International Young Physicistsʼ Tournament. În 2019, la aceeaşi competiţie, la Varşovia, s-au întâlnit echipe din 38 de ţări. Teodora spune că îi place acest concurs, care nu seamănă cu olimpiadele şcolare, deşi şi la acestea a ajuns în fazele superioare. 

„E diferit, se bazează pe nişte experimente de cercetare a unor fenomene. Nu prea ne ajută universităţile în România, pe când în Germania, China şi în alte state elevii sunt foarte susţinuţi. Li se oferă echipamente, statul îi ajută în cercetare. Concursul este reprezentat în România de un profesor din Timişoara, acolo am făcut pregătire cu echipa“, povesteşte Teodora. A aplicat online, s-a calificat la etapa naţională, iar de acolo la cea internaţională, făcând echipă, în cei doi ani, cu elevi din Craiova, Timişoara şi Braşov. Antrenorul care i-a propus acest gen de competiţii este profesorul de fizică Marian Anghel, care a reuşit să realizeze la Liceul „Petre Pandrea“ din Balş, judeţul Olt, un nucleu extraordinar de mici fizicieni. 

În urma discuţiilor cu tinerii întâlniţi la acea competiţie s-a hotărât să studieze în străinătate inteligenţa artificială. „Am participat în 2018 la un concurs internaţional şi am cunoscut în echipa României doi viitori studenţi la Oxford şi Imperial. Mi s-a părut foarte interesantă viziunea lor. M-au influenţat şi am decis să încerc şi eu. N-am luat în calcul să dau admitere în România; cursurile lor sunt mult mai bine structurate şi orientate către un domeniu. La noi faci de toate, la nivel general – automatică, telecomunicaţii... Nu eram hotărâtă şi ei m-au convins“, a precizat Teodora.