Cui aparţine de fapt Hagia Sophia din Istanbul? Dreptul islamic, dreptul naţional şi dreptul de proprietate în viziunea CEDO

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Pe data de 24 iulie se va marca un moment cu implicaţii deosebite pentru Islam şi pentru relaţia dintre creştinism şi Islam: Hagia Sophia va fi redeschisă pentru slujbe religioase ale musulmanilor, pentru prima dată din 1935.

Momentul marchează oficial sfârşitul variantei de stat secular inaugurat de Atatürk. Transformarea Hagia Sophia în muzeu a marcat momentul despărţirii de moştenirea otomană în care religia juca un rol special în spaţiul public. Momentul transformării în moschee este de fapt sfârşitul principiilor puse în aplicare de Atatürk, principii care au făcut posibil ca Turcia să fie ţinută la distanţă de fundamentalismul religios islamic şi totodată mai aproape de separarea statului de religie pe model european, chiar dacă varianta turcă a fost mult mai radicală decât cea practicată în majoritatea statelor europene.

Preşedintele Erdogan a declarat că Hagia Sophia va fi deschisă tuturor, inclusiv creştinilor, ca orice altă moschee. Retoric, Erdogan a declarat că va respecta “moştenirea culturală comună a umanităţii”, pentru a contracara critici mai substanţiale din partea UNESCO sau a unor lideri preocupaţi de soarta patrimoniului excepţional care este reprezentat de Hagia Sophia.

Important de reţinut din discursul lui Erdogan este că acesta a afirmat că drepturile Turciei asupra Hagia Sophia nu sunt deloc mai importante decât ale celor care au construit acest edificiu, iar cei care susţin continuarea statutului de muzeu ar trebui să ceară şi ca Vaticanul să devină muzeu.

Afirmaţia lui Erdogan nu are corespondenţă în adevărul istoric. Ȋn primul rând, clădirea Vaticanului a avut acelaşi proprietar de la construcţia sa până în prezent - Biserica Romano - Catolică, în timp ce Hagia Sophia a făcut obiectul unei cuceriri. Hagia Sophia a fost într-adevăr transformată în moschee odată cu căderea Imperiului Bizantin dar nu a avut loc un transfer de proprietate. Practic, Imperiul Otoman s-a substituit Imperiului Bizantin în ceea ce priveşte drepturile asupra Hagia Sophia, după cum Turcia s-a substituit ulterior Imperiului Otoman în această materie.

Decizia celei mai înalte instanţe administrative din Turcia, Consiliul de Stat, care a transformat Hagia Sophia în moschee este controversată. Asociaţia care a înaintat plângerea a argumentat că statul turc nu avea autoritatea să transforme Hagia Sophia în muzeu, din moment ce aceasta era administrată potrivit dreptului islamic sub formă de waqf, la fel ca şi moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, moscheea Babri din India (în prezent dispărută) şi moscheea din Cordoba, Spania (în prezent muzeu). Potrivit dreptului islamic, o moschee aparţine lui Allah şi nu poate fi vândută sau închisă. Problema este că Hagia Sophia nu a avut iniţial statutul de moschee, ci de biserică ortodoxă, iar transformarea în moschee nu s-a făcut de bună voie. Din această perspectivă, este utilă comparaţia cu moscheea Umayyad din Damasc care a fost iniţial biserică şi a fost vândută comunităţii islamice pentru a fi transformată în moschee. Urmând acest raţionament, ar fi trebuit ca autorităţile islamice din Turcia să angajeze discuţii cu Patriarhia Ecumenică pe marginea statutului Hagia Sophia, ceea ce nu s-a întâmplat.

Pentru cei care au urmărit cu atenţie renunţarea la idealul statului secular de către Erdogan şi punerea în aplicarea a acestui plan de foarte multă veme, ceea ce s-a întâmplat cu Hagia Sophia de la Istanbul nu este deloc surprinzător. Erdogan a început celebrarea cuceririi Constantinopole încă de când era primar al Istanbului, la jumătatea anilor 1990. Treptat, ceremoniile organizate în fiecare an la 29 mai au devenit din ce în ce mai spectaculoase. Ȋncepând cu 2016, acestea au avut loc chiar în apropierea Hagia Sophia. Cea mai spectaculoasă ceremonie de acst fel a avut loc anul acesta, fiind organizată de statul turc. Deznodământul era previzibil.

O altă succesiune de evenimente a fost atent orchestrată de Erdogan. Pe teritoriul Turciei se află patru Hagia Sophia: la Istanbul, Edirne, Enez şi Trabzon. Toate celelalte trei au fost deja transformate în moschei. Politica de transformare a monumentelor istorice, foste biserici ortodoxe, în moschei, a privit doar pe cele numite Hagia Sophia, cu scopul evident de a cuceri ultima redută - Hagia Sophia din Istanbul.

Biserica de la Iznik (fostă Niceea) a fost construită în secolul 8 şi a devenit moschee, prin cucerire otomană, încă din secolul 14. Atatürk a transformat-o în muzeu. Ȋn noiembrie 2011 a redevenit moschee, potrivit aceluiaşi mecanism folosit la Istanbul.

La fel s-a întâmplat în cazul Hagia Sophia din Trabzon: moschee după sfârşitul Imperiului din Trapezunt, transformată în muzeu în timpul lui Atatürk, redevenită moschee în iulie 2013 după o decizie a unei instanţe judecătoreşti.

Ultima Hagia Sophia redevenită moschee este cea din Edirne. Ȋn acest caz s-a folosit un alt mecanism: muzeul a fost renovat, iar la sfârşitul renovării, în aprilie 2015, a redevenit moschee prin decizia statului turc.

Noul statut al Hagia Sophia din Istanbul a fost prin urmare atent pregătit de Erdogan încă din 1994 când candida la primăria din Istanbul şi declara că victoria sa va fi „o a doua cucerire a Constatinopolelui”. Comemorările anuale ale căderii Constantinopolelui, transformările succesive în moschei ale tuturor celorlalte Hagia Sophia, discursurile politice - toate acestea au fost gândite sistematic pentru a face momentul transformării Hagia Sophia din Istanbul în moschee să fie privit ca un moment în succesiunea altora, un moment logic.

Acest gest a fost ferm condamnat de SUA, Grecia, Biserica Ortodoxă Rusă, UNESCO dar a fost aclamat de primul - ministru al auto-proclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord.

BOR a condamnat transformarea Hagia Sophia în moschee, la fel ca şi celelalte biserici ortodoxe. Planul lui Erdogan, de a crea o breşă în cadrul Ortodoxiei, profitând de schisma între Patriarhia Ecumenică şi Biserica Ortodoxă Rusă, a eşuat. Oricum, reacţia internaţională nu va avea niciun efect - Erdogan va declara constant că este vorba de respectarea unei decizii a unei instanţe judecătoreşti.

Rămâne însă de văzut cum vor reacţiona alte state islamice. Din punct de vedere al principiilor Islamului, decizia de a transforma Hagia Sophia în moschee este destul de controversată. Ȋn plus, alte state islamice nu privesc favorabil ce s-a întâmplat în Turcia - este greu de acceptat un competitor puternic.

Este aşadar foarte posibil ca acest gest să fie la originea unei îndelungate dispute referitoare la dreptul de proprietate asupra Hagia Sophia. CEDO s-a mai prounţat în trecut asupra unor litigii legate de proprietăţile Pariarhiei Ecumenice în Turcia (Patriarhia Ecumenică v. Turcia, caz din 2010). Este foarte posibil ca această jurisprudenţă să fie folosită şi în cazul unui eventual litigiu cu statul turc. Ȋntrebarea este însă cine poate avea calitatea de reclamant. Ideal ar fi ca acest rol să fie jucat de Patriarhia Ecumenică şi UNESCO. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite