Moştenirea lui Dragnea: cum a ajuns România să plătească o amendă de 3 milioane de euro. La mijloc: Teldrum

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea, pe vremea când era orbit de libertate. FOTO Inquam Photos
Liviu Dragnea, pe vremea când era orbit de libertate. FOTO Inquam Photos

Comisia Europeană a obligat România la plata unei amenzi de 3.000.000 de euro pentru implementarea cu întârziere a Directivei UE privind spălarea banilor. Tergiversarea a fost orchestrată de Liviu Dragnea în timpul guvenării PSD, la mijloc fiind celebra firmă Teldrum, susţin surse politice pentru Adevărul. Printre executanţi: Viorica Dăncilă, Tudorel Toader şi alte cozi de topor

În 2015, Uniunea Europeană a adoptat un document esenţial pentru combaterea corupţiei: Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. ”Fluxurile de bani iliciţi pot deteriora integritatea, stabilitatea şi reputaţia sectorului financiar şi pot ameninţa piaţa internă a Uniunii, precum şi dezvoltarea internaţională. Spălarea de bani, finanţarea terorismului şi criminalitatea organizată rămân probleme semnificative care ar trebui abordate la nivelul Uniunii”, arată documentul. Conform tratatelor UE, fiecare stat comunitar este obligat să implementeze directivele UE în legislaţia naţională într-un termen cuprins între 6 luni şi doi ani. Data-limită pentru transpunerea Directivei privind spălarea banilor era 26 iunie 2017, potrivit unor surse diplomatice. În 2015, România era guvernată de Victor Ponta, aflat pe final de mandat.  A urmat Cabinetul technocrat condus de Dacian Cioloş, cu un Parlament controlat tot de PSD. Ponta şi Cioloş au dat pagina peste Directiva UE.

În decembrie 2016, PSD a câştigat alegerile parlamentare şi s-a instalat autoritar la putere. Însă printre priorităţile lui Liviu Dragnea nu se număra şi combaterea spălării banilor. Dimpotrivă. Directiva europeană interzice firmele cu acţiuni la purtător, o decizie care-l ţintea direct pe Dragnea. ”Ştia tot partidul că Liviu Dragnea are acţiuni la purtător – adică ascunse - în mai multe companii, cea mai notorie fiind TelDrum, care a devenit şi subiectul unui dosar penal. Aşadar, directiva de partid a bătut directiva europeană, ca să glumesc puţin”, explică unul dintre liderii de atunci ai PSD pentru Adevărul. Acţiunile la purtător  sunt emise de societăţile comerciale către acţionari (persoane fizice), dar fără să fie menţionat numele titularului. Pe scurt, acţionari din umbra.

În acel moment, Liviu Dragnea conducea din umbră nu doar firme, ci întreaga ţară. Prin urmare, Parlamentul, dominat de majoritatea covârşitoare PSD-ALDE, nu a iniţiat niciun proiect de lege privind transpunerea Directivei privind spălarea banilor. În paralel, Parlamentul muncea cu sârg la modificarea legislaţiei penale în interesul lui Liviu Dragnea.

Dăncilă certa UE

În iunie 2017, când se împlinea termenul-limită pentru adoptarea actului european, PSD îşi trântea propriul guvern (Sorin Grindeanu), premieră în istoria post-decembristă a României. Au urmat prim-miniştrii Mihai Tudose Tudose şi Viorica Dăncilă, care n-au suflat în faţa lui Liviu Dragnea, deşi puteau implementa Directiva europeană prin ordonanţă de urgenţă. ”Chiar am recomandat această procedură. În calitate de agent guvernamental la Curtea de Justiţie a UE, am sesizat autorităţilor responsabile necesitatea şi urgenţa transpunerii directivei înca din momentul adoptării ei la Bruxelles”, a declarat Răzvan Horaţiu Radu, avocat al României al CJUE în acel moment, mazilit ulterior de Liviu Dragnea. În 2018, în România se discuta intens despre o altă ordonanţă de urgenţă: care l-ar fi scăpat pe Liviu Dragnea de puşcărie.

La un an de la depăşirea datei-limită, Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiţie a UE pentru refuzul de a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană. ”Până în august 2018, data sesizării CJUE, înca se putea evita condamnarea României. La nivelul departamentului pe care îl coordonam, au fost întocmite zeci de adrese si note de informare atât către Guvern, cât şi către celelalte instituţii de linie care aveau obligaţia transpunerii directivei. Undeva a existat mereu un blocaj. Este păcat să suporte contribuabilii suma de 3 milioane de euro pentru inacţiunea unor responsabili ce pot fi uşor identificati”, a mai spus Răzvan Horaţiu Radu. În toamna anului 2018, când începea procesul României la CJUE, premierul Viorica Dăncilă se răstea în Parlamentul European: ”Nu am venit să dau socoteală!”.

Iordache nu s-a putut abţine: a mai strecurat o şopârlă

În final, Guvernul Dăncilă a trimis în Parlament un proiect de lege, deşi încă avea la îndemână varianta ordonanţei de urgenţă. În Camera Deputaţilor, Florin Iordache, autorul celebrei OUG 13, a inserat câteva prevederi controversate, care permiteau guvernului dreptul de a controla organizaţiile neguvernamentale, deşi documentul european nici vorbă să prevadă un asemenea paragraf. La presiunea societăţii civile, Florin Iordache a dat înapoi. Proiectul a devenit lege abia în iulie 2019. Prea târziu.

Avocatul general Evgeni Tanchev explică, în concluzii, riscurile neimplementării la timp a Directivei privind combaterea spălării banilor: "Prezintă riscuri pentru integritatea şi pentru funcţionarea sistemului financiar al UE, întrucat îl face vulnerabil la spălarea banilor şi la finanţarea terorismului şi afecteaza investitorii şi cetăţenii.". Pe scurt, România e bună de plată.

Pe lângă Liviu Dragnea, au contrinbuit masiv la această decizie: Viorica Dăncilă, Tudorel Toader, Florin Iordache, Marius Staicu şi Marius Vorniceanu, ultimii doi fiind şefii Oficiului pentru combaterea spălării banilor, instalaţi în funcţie de Liviu Dragnea. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite