Povestea de succes a unei femei legumicultor. Cum a ajuns, de la zero, să aibă 13 solarii şi producţii de invidiat
0
O botoşăneancă de 45 de ani a reuşit să devină, după aproape 23 de ani de trudă şi sacrificii ”regina legumiculturii” în nordul extrem al Moldovei. În momentul de faţă cultivă în solarii pe suprafeţe întinse, legume de toate soiurile, în mod natural, polenizând cu ajutorul bondarilor. Este una dintre puţinele femei agricultor din nord-estul României, cu un succes atât de mare pornind efectiv de la zero.
De aproape 10 ani, în judeţul Botoşani, un teritoriu nordic renumit mai degrabă pentru culturile de porumb, grâu, floarea soarelui sau creşterea vacilor şi oilor, legumicultura a prins aripi. Tot mai mulţi săteni investesc în solarii pe suprafeţe considerabile, ducând la apariţia celor mai noi bazine legumicole din România. Printre aceştia se numără şi Mihaela Ascurtulesei o femeie de 45 de ani care iniţial îşi jurase că nu va lucra niciodată pământul. În momentul de faţă este o adevărată ”regină” a legumiculturii la Botoşani cu 13 solarii şi culturi de legume întinse pe mai bine de 2 hectare. Modul tradiţional de cultură dar şi gustul autentic o fac una dintre cele mai căutate producătoare din pieţele judeţului. Pentru această performanţă, Mihaela Ascurtulesei a avut nevoie de15 ani, cu muncă grea dar şi cu o poveste de viaţă bună de spus nepoţilor, marcată de pierderi, greutăţi şi o continuă adaptare la realităţile vieţii. ” A fost o aventură fantastică. Nu credeam că voi ajunge să fac aşa ceva, am vrut să renunţ de câteva ori, a fost greu, muncă infernală de cele mai multe ori, dar acum nu m-aş vedea făcând altceva.”, spune Mihaela Ascurtulesei.
Nevoia care te învaţă: ”Eu am zis că nu am să lucrez niciodată la pământ
Solariile Mihaelei Ascurtulesei se află în satul Ştiubieni, locul natal al botoşănencei, dar şi la Petricani un sat de lângă oraşul Săveni, acolo unde locuieşte alături de soţul ei. Povestea Mihaelei a început acum 23 de ani. În anii 90 se întorcea acasă, după ani buni trăiţi la Timişoara, în inima Banatului. S-a căsătorit lângă Săveni, a primit de la socri o grădină mică cu roşii plantate şi reuşise să-şi cumpere şi o căsuţă de lut. Nu era viaţa la care sperare. Îşi jurase că nu va lucra niciodată pământul şi că nu va sta cu mâinile în pământ. Nevoia de a supravieţui şi de a se întreţine au obligat-o măcar să încerce şi această îndeletnicire, aproape singura la îndemână în satele din jurul Săvenilor.
Mihaela Ascurtulesei în solar FOTO Mihaela Ascurtulesei/facebook
” Am stat la Timişoara şi când am venit aici socrii mei mi-au dat o grădină plantată deja cu roşii. Dacă voi îngrijiţi grădina asta, toţi banii sunt ai voştrii. Noi am muncit, a fost un an ploios, nu s-a făcut nimic şi am pierdut totul.”, spune botoşăneanca. Ca să se descurce, cei doi soţi au fost nevoiţi să persevereze şi să încerce să înveţe grădinăritul. După numeroase încercări, Mihaela s-a îndrăgostit de legumicultură şi din pasiune au început să vină şi rezultatele. ” Eu am zis că nu am să lucrez niciodată la pământ. Dar când am văzut că o semincioară mică devine o plantă frumoasă cu rod, m-am îndrăgostit iremediabil. Este o magie a naturii. Aşa că am încercat şi al doilea,şi al treilea an. Atunci cultivam în câmp.Cu bani împrumutaţi am început. Ne ocupam cu răsaduri şi legume în grădine pe 30 de ari. ”, spune femeia.
”Banii ajungeau de joi până duminică, şi de duminică până joi”
Mihaela Ascurtulesei spune că a avut nevoie de 15 ani pentru a descoperi secretele legumiculturii. Sau măcar cât trebuia să ştie pentru a atinge succesul de astăzi. Au fost ani în care tânăra familie, cu doi copii, a fost nevoită să muncească din greu pentru a supravieţui. Nu aveau bani de solarii mari şi nici de seminţe cu productivitate mare. Nici nu aveau cunoştinţele necesare. ” Nu ne-au ajuns niciodată banii. La început, produceam la scară mică şi ajungeau doar să ne întreţinem. Mergeam la piaţă joia şi duminica. Banii de joi ne ajungeau până duminică şi cei de duminică până joi. Aşa am mers vreo 10 ani. Am făcut şi alte meserii pe lângă, inclusiv construcţii. Am zugrăvit, am făcut exterioare.”, spune Mihaela Ascurtulesei. Apoi s-au decis să dea totul şi să investească tot ce pot în noua lor pasiune pentru legumicultură. ”După 10 ani ne-am dat seama că asta este viaţa noastră. Atunci am împrumutat bani de la rudele de afară şi am început să facem solarii mari. Nu am ştiu nici atunci exact cum se udă, ce seminţe să folosim. Doi ani am pierdut”, spune botoşăneanca.
”Din mers am învăţat şi din propriile greşeli”
Familia Ascurtulesei a învăţat să cultive legume, în special roşii, din propria experienţă. A fost nevoie de 10-15 ani să acumuleze suficiente cunoştinţe pentru a începe culturile performante care să le aducă venituri mai consistente şi totodată să devină cunoscuţi în toate pieţele din zonă. ”Toată lumea crede că la solar este simplu. Nu este simplu. În solar dacă nu ai udat nu faci nimica. Trebuie seminţe profesionale ca să se obţină recoltă bună. Am făcut fântâni. Am vândut un hectar de teren ca să fac fântână. Succesul a venit după 15 ani.”, spune Mihaela Ascurtulesei. Astăzi botoşăneanca are 13 solarii şi două hectare cultivate cu legume în afara solariului. Cultivă nu mai puţin de 17 soiuri de roşii, cu ajutorul cărora este o adevărată vedetă în târgurile de legume. ”Sunt pentru gustul fiecărui client. Este o diversitate care ne ajută foarte mult şi în acelaşi timp propune gusturi şi arome noi”, precizează femeia.
Rândurile cu roşii FOTO Mihaela Ascurtulesei/facebook
Cu banii câştigaţi pe legume, familia şi-a construit singură o casă şi a început să trăiască decent. Unul dintre secrete, pe lângă experienţă şi ştiinţă este munca susţinută. ” Foarte multă muncă. Cultivăm roşii, castraveţi, vinete, ardei, încercăm de toate. Te trezeşti mai devreme decât toată lumea şi te duci la culcare atunci când deja toţi dorm. Deja avem experienţă de 23 de ani. Nu sunt secrete pe care să nu vrem să le împărtăşim. Este vorba despre experienţa acumulată. În fiecare an te întâlneşti cu situaţii noi, cu dăunători de care nici măcar nu ai auzit. Munca la solar este imensă, la fel şi cheltuielile. ”, spune legumicultoarea. Totodată un alt secret este dorinţa de a investi. ”Atunci când am reuşit să obţinem profit, nu am cheltuit banii. Am trăit la fel ca până atunci, dar am mai construit un solar. Am investit mereu, mereu. Am investit în alimentarea cu apă, în încălzirea solariilor”, spune botoşăneanca. La fiecare 10 ani, solariile se schimbă, iar legumicultorii o iau de la capăt. ”Dacă îţi place, nu simţi greutăţile vieţii de legumicultor. Iar eu fac totul din pasiune”, adaugă botoşăneanca.
”Se poate câştiga şi acasă”
Botoşăneanca a avut momente în care şi-a dorit să se lase, mai ales în perioadele grele de la început. S-a gândit dacă să plece în străinătate, la fel ca mulţi consăteni. În cele din urmă şi-a dat seama că cel mai bine este acasă. ”De foarte multe ori am vrut să renunţ, dar ne-am dat seama că asta ştim să facem cel mai bine. Se poate câştiga şi acasă. Am avut în minte să plec, dar nu am vrut să-i las pe copii să-i crească bunicii. Este foarte multă muncă dar dacă îţi place ce faci, reuşeşti. De multe ori îi invidiam pe cei care au un loc de muncă clasic. Adică mergi opt ore la muncă şi după aceea eşti liber. Aici nu eşti liber niciodată. Dar mi-am dat seama că asta fac cel mai bine.”, spune Mihaela Ascurtulesei.
O parte din recoltă la vânzare FOTO Mihaela Ascurtulesei/facebook
Totodată femeia este convinsă că ceea ce poate face omul cu mâna lui este sfânt. ” Dacă stai să aştepţi să-ţi dea ceva statul sau oricine altceva, este păgubos. Să tot stai aşa ceva să aştepţi să-ţi cadă din cer. Puţin cu puţin face mai mult decât deloc. Dacă tot aştept an după an să-mi dea statul, nu fac nimic. Vreo 10 ani am bătut pasul pe loc. Nu socoteam profitul şi reinvesteam.”, precizează botoşăneanca. Pe lângă solarii cu legume, botoşăneanca a ajuns să investească şi în culturi de flori ornamentale. Acum este cunoscută în tot judeţul iar clienţii vin de multe ori să ia legume de la poartă.
Polenizare cu bondari
Totodată, legumicultoarea este singura din judeţ care foloseşte o metodă naturală de polenizare a plantelor. Mai precis polenizarea cu bondari. Botoşăneanca cumpără stupi cu bondari şi îi lasă să-şi facă treaba în solarii. ”Pentru polenizare se folosesc o serie de substanţe, odată la patru zile. Noi preferăm metoda această pur naturală. Luăm stupi cu bondari de la noi din ţară. O familie de bondari ajunge să polenizeze pe o suprafaţă de 10 ari. ”, spune botoşăneanca.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Legătura dintre Brâncuşi şi un spectaculos nou soi românesc de dovleac, recomandat diabeticilor
Se încarcă comentariile...
