A treia condamnare pentru iniţiatorul barourilor paralele. Judecător: „Timp de 10 ani şi-a arogat calităţi neadevărate”
0
Unul dintre iniţiatorii feneomenului barourilor paralele, Vasile Botomei a fost condamnat pentru folosirea ilegală a denumirilor a denumirilor „Barou", „Uniunea Naţională a Barourilor din România", precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
Judecătoria Bacău a dispus condamnarea la 4 ani şi 8 luni de închisoare în regim de detenţie a autoproclamatului decan al Baroului Bacău, Vasile Botomei. Sentinţa, care deja a fost contestată de inculpat, este a treia condamnare pe care Vasile Botomei o primeşte pentru fapte similiare.
De altfel, în faţa instanţei, juristul, doctor în Drept susţinut la Univeristatea de Stat din Moldova, a invocat principiul „Ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi condamnată de două ori pentru aceiaşi faptă. Apărarea a fost respinsă de instanţă, judecătorii arătând că faptele reţinute în prezentul dosar sunt diferite ca natură sau ca dată a comiterii.
Vasile Botomei a fost trimis în judecată fiind acuzat activitatea sa profesională se înscrie într-un sistem ilegal paralel de practicare a avocaturii în România, la care, susţin procurorii au aderat, în timp, persoane incapabile să acceadă în această profesie cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995.
„Inculpatul Botomei Vasile este una din persoanele care au contribuit în mod decisiv la apariţia şi dezvoltarea fenomenului „barourilor paralele”, dovedind o perseverenţă infracţională deosebită, activitatea sa infracţională întinzându-se pe parcursul a peste 10 ani, perioadă în care inculpatul şi-a arogat zilnic calităţi neadevărate, s-a erijat în conducătorul unor entităţi profesionale înfiinţate contrar legilor în vigoare şi a exercitat fără drept o profesie – avocatura”, se menţionează în actul de sesizare al instanţei.
Potrivit anchetatorilor, activitatea infracţională a lui Vasile Botomei a fost stopata abia în decembrie 2014, când acesta a primit o condamnare de 2 ani de închisoare cu executare (prima condamnare a fost cu suspendare n.r.).
Potrivit actelor de urmărire penală, Vasile Botomei a creat în perioada 2002-2003 trei entităţi, cu personalitate juridică prin înscriere în registre ale asociaţiilor şi fundaţiilor. Acestea au avut menţionată în actele constitutive şi înfiinţarea de barouri. În luna iunie 2004, membrii uneia dintre cele trei asociaţii hotărăsc înfiinţarea a 42 de “barouri" şi a “Uniunii Avocaţilor din România/Uniunii Naţionale a Barourilor din România”, toate cu personalitate juridică, Vasile Botomei erijându-se în decan al acestei structuri.
Apărarea lui Botomei: a folosit denumirile „în interes ştiinţific”
„În cadrul acestei entităţi ilegale, inculpatul autoproclamat decan al Baroului Bacău funcţionează pană în anul 2011, când, în urma unor conflicte cu iniţiatorul fostului Barou Constituţional, se desprinde de acesta şi înfiinţează o a treia structură ilegală, Uniunea Barourilor din Romania, cu sediul în Bucureşti. Conform art. 70 din Statutul acestei noi Uniuni Naţionale a Barourilor din Romania - UNBR - aripa Bacău, preşedintele fondator al UNBR este doctor avocat Vasile Botomei, autorizat şi înregistrat fiscal sa exercite profesia de avocat [...] Astfel, începând cu anul 2011, inculpatul Botomei Vasile şi-a asumat în mod ilegal noua titulatură şi a folosit în mod ilegal denumirile de avocat, barou şi U.N.B.R”, se arată în hotărârea instanţei.
Ani la rând, susţin anchetatorii, Botomei şi-a arogat în mod ilegal calitatea de avocat şi a determinat reprezentanţii diferitor instituţii ale Statului Român folosindu-se în acest sens de legitimaţii, ştampile, etc. şi de înscrisuri denumite „împuternicire avocaţială”, pentru a induce în eroare atât potenţialii clienţi, cât şi organele judiciare.
A insistat că are profesia de avocat (doctor în drept), în cadrul UNBR Bacău, şi că, în legătura cu fapta pentru care este cercetat, ar trebui să se dispună renunţarea la urmărirea penală sau clasarea pentru că a folosit denumirile în cauză în mod justificat cu interes ştiinţific. El a depus la dosar mai multe hotărâri din care reiese că mai multe instanţe au dispus achitarea faţă de persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat raportat la faptul că faptele au fost săvârşite anterior publicării Deciziei nr. 15 din 21.09.2015 a ÎCCJ – Complet RIL (Recurs în Interesul Legii). De altfel, Vasile Botomei de-a lungul anilor a fost vizat de mai multe dosare penale, în mai multe primind soluţii favorabile, de clasare, netrimitere în judecată sau achitare.
Practica neunitară a instanţelor a încurajat fenomenul barourilor paralele
Prin decizia Curţii Supreme din septembrie 2015 s-a stabilit că: „Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.”
„Într-adevăr, după intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2004, la nivelul parchetelor şi instanţelor de judecată nu a existat o practică unitară în aprecierea calităţii de „avocat” a membrilor structurilor paralele şi în ce priveşte incidenţa normei penale asupra faptelor acestora de exercitare fără drept a avocaturii. Unele instanţe judecătoreşti au tolerat structurile paralele, au acceptat şi au permis ca membrii barourilor paralele să acorde asistenţă şi reprezentare juridică şi să pună concluzii.
Totuşi, trebuie menţionat că, în foarte multe cazuri şi pentru o perioadă lungă de timp, acest fapt s-a datorat imposibilităţii de a sesiza apartenenţa la alte structuri decât cele legale, din cauza utilizării de denumiri identice sau similare, respectiv a documentaţiei şi însemnelor specifice calităţii de avocat, astfel cum erau prevăzute de lege (purtarea robei, depunerea de împuterniciri avocaţiale asemănătoare)”, se menţionează în hotărârea Judecătoriei Bacău.
Instanţa a subliniat că soluţiile favorabile date atât de parchet – prin netrimiterea în judecată, cât şi de instanţe – prin achitare, se întemeiază pe faptul că ”barourile paralele” nu au fost desfiinţate şi, astfel, s-a apreciat că activitatea exercitată de către membrii acestuia este una justificată, iar faptele sunt comise fără vinovăţia prevăzută de lege.
O decizie definitivă în dosarul în care Vasile Botomei a fost condamnat la 4 ani şi 8 luni închisoare urmează a fi luată de Curtea de Apel Bacău, după judecarea căii de atac exercitate de inculpat.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
