Maia Sandu, criticată pentru că nu este căsătorită şi nu are copii. Viaţa mai puţin ştiută a noului preşedinte al Republicii Moldova

Maia Sandu a devenit, la 48 de ani, prima femeie preşedinte din istoria Republicii Moldova. Are trei diplome de studii economice şi administrare publică - una fiind obţintă la Harvard, vorbeşte rusa, spaniola şi engleza şi a lucrat la Banca Mondială de la Washington, unde câştiga 10.000 de dolari pe lună.

Acolo, Maia Sandu a activat între 2010 şi 2012 în postul de consilier al unuia dintre directorii executivi ai băncii. Deşi un astfel de job nu este uşor de obţinut, ea a lăsat Washingtonul în urmă şi s-a întors acasă, pentru a se implica în politică. Între 2012 şi 2015 a fost Ministru al Educaţiei  - provocând schimbări care nu au rămas fără ecou. Scurtarea vacanţelor şi introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureat au fost măsuri care au produs un val de critici şi proteste de stradă. 

Anul următor, în 2016 Maia Sandu a candidat prima dată la preşedinţia Republicii Moldova, dar a fost învinsă de candidatul pro-rus Igor Dodon. Tot ea a fost anul trecut motivul unei crize politice peste Prut: pe 8 iunie 2019 a fost numită premier al Republicii Moldova, fiind, însă, contestată vehement de socialişti pe toate căile şi cu toate pârghiile posibile. În aceeaşi zi Curtea Constituţională a declarat numirea ei drept neconstituţională. Guvernul Maia Sandu a rămas însă la putere câteva luni, până în noiembrie, când a fost demis printr-o moţiune de cenzură a deputaţilor socialişti.

Şi iat-o acum pe candidata pro-europeană revenind la alegerile prezidenţiale - în care s-a angrenat cu o campanie axată pe lupta anticorupţie, dar şi cu mesaje puternice pentru diaspora, fapt care, spun comentatorii politici, a ajutat-o decisiv. Pentru că voturile din diaspora au contat enorm, iar rezultatul alegerilor este semnalul clar al Republicii Moldova că îşi doreşte să fie parte din Europa. 

Citeşte continuarea aici.