S-a încheiat episodul BREXIT, s-au ridicat steagurile luptei pentru independenţa Scoţiei

Nici nu se terminaseră joi seară, la Bruxelles şi la Londra, anunţurile - jumătate fericite, jumătate reţinute - privind încheiera acordului comercial care sperăm că, acceptat de toate forumurile europene şi de Camera Comunelor , va pune bazele reglementării a ceea ce va însemna comportamentul celor două părţi în domeniul comercial.

Entuziasmul şi reţinerea vin din faptul că, în fine, se încheie un divorţ dureros şi urât, dar acum am intrat într-o perioadă în care, cu un sâmburare de îndoialăîn suflet, având în vedere comportamentul absolut aiuristic al britanicilor din ultimii ani, urmează să vedem dacă şi în ce proporţie se vor ţine de angajamentele date ieri publicităţii.

Oricum, despărţirea totală a Marii Britanii de UE după 47 de ani de relaţie are în primul rând meritul uriaş de a se fi produs. De acum înainte, în bine sau în rău, se vor descoperi urmările tehnice ale acestui proces de o amploare nemaivăzută şi de o complicaţie tehnică incredibilă, inimaginabilă nici măcar imaginat ca exerciţiu teoretic de către britanicul căruia i se dăduse să scrie articolul despre "EXIT" în Tratatul de la Lisabona. Aşa se explică faptul că, atunci când imposibilul a devenit realitate susţinută cu atâta bucurie de cuplul de prieteni şi aliaţi politici Trump-Farage, toată lumea s-a trezit în faţa unui enorm vid juridic care a trebuit umplut cu ceea ce este numit acum, încă destul de impropriu, "legislaţia BREXIT". Pentru prima oară au fost aşezaţi pilonii pentru negocierea oricări situaţii asemănătoare pe viitor. În acelaşi timp, ncepe să lămurească şi o situaţie extrem de delicată, cea anunţată deja de ieri: Nicola Sturgeeon, Primul Ministru al Scoţiei  a transmis mesajul de deschidere al noii partide care se poate încheia prin demantelarea Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord:

„Înainte ca roata ruletei să înceapă să se mişte, merită amintit că BREXIT-ul are loc împotriva voinţei Scoţiei. Şi nu există niciun acord care să compenseze vreodată ceea ce ia BRXIT-ul. Este vremea să facem planuri pentru viitorul nostru independent, ca naţiune europeană“.

Se bazează pe ceva concret?

Există într-adevăr o basculare a intenţiilor de vot într-un eventual nou referendum pentru independenţă, aşa cum arată aun sondaj publicat de L'EXPRESS, dar şi pe ceea ce rezultă din mesajele transmise zilele acestea de multe din canalele de presă scoţiene considerate drept echilibrate şi credibile. Evoluţia asta este pusă în legătură cu faptul că, oricât de clare ar fi fost semnalele pe drumul separării de UE, scoţienii, mai ales tineri, nu au vrut să creadă că procesul este ireversibil, lăsându-se pradă contrapropagandei ostile care a inundat piaţa media cu poveşti pe pe care le cunoaşteţi  (copiate ca atare şi în mass media din România) privind posibilitatea unui alt referedum care să anuleze pe cel penbtru BREXIT sau a unui nou vot an Camera Comunelor care să întoarcă toată povestea la punctul său de plecare.

... sau pe analize ca cele oferite de Business of Scotland:

Primele costuri se vor simţi după 1 ianuarie dar, în realitate, în ciuda zecilor de proiecţii teoretice care au fost prezentate de Londra şi de Bruxelles dar şi în capitalele principalelor economii din UE, este practic imposibil o estimare clară deoarece vor trebui să se adiţioneze efectele generale la nivel macro şi apoi cele pe care le vor produce pieţele, regionale şi locale, foarte neroase din cauza incertitudinii majore de acum, cea dată de capacitatea salariaţilor şi pensionarilor de a se adapta noilor preţuri cu amănuntul la absolut toate categoriile de produse.

Dacă ceea ce spunea Ian Blackford, liderul partidului naţionalist scoţian din Camera Comunelor se va dovedi adevărat, atunci problema poate deveni nespus de gravă şi foarte greu de potolit:

"Scoţia va fi mai săracă din faptul că va fi în afara UE aşa cum vom părăsi tranziţia după acordul de azi UK/UE. UK ne scoate în afara celui mai bun acord posibil, în felul ăsta se învheie libera circulaţiei şi uniunea vamală, punând capăt oportunităţilor economice, sociale şi culturale.

Aceasta ar fi una dintre problemele, mai degrabă, cel puţin în acest moment, drobul de sare care, într-adevăr, s-ar putea rostogli dacă circumstanţele vor deveni favorabile. Dar chestiunea reală, care poate începe din acest moment, este o etalare de scenarii contradictorii care, ca în precedentul experiment, vor duce la o confuzionare a electortului şi, prezic analiştii politici, la o creştere a nivelului de nelinişte socială pe măsură ce societatea se va împărţi în două tabere. Va începe o bătălie politică în Parlamentul britanic şi se poate deschide două discuţii similare în cazul Irlandei de Nord şi, poate, chiar în Ţara Galilor, acolo unde există oricum puternice partide naţionaliste şi indpendentiste. Şi iată ce spunea Richard Walker, editorialistul de la The Nation, unul dintre sprijinitorii cei mai entuziaşti ai indpendenţei Scoţiei:

"Scoţia are nevoie de independenţă nu deoarce BREXIT va fi o catastrofă -  ceea ce fără îndoială va fi cazul -...ci deoarece BREXIT va rămâne un teribil simbol al debalansării de putere care a fost dintotdeauna împotriva intereselor noastre şi nu va respecta niciodată dreptul nostru de a clădi propriile noastre relaţii cu lumea. Scoţia are nevoie de independenţă deoarece, în lipsa ei, urmează să dispărem".

Trump pe terenul de golf de la Aberdeen

Acesta este tonul de la începutul partiturii care, odată lansată la modul serios, nu poate decât duce la o criză internă fără precedent.  Deocamdată, cu umorul lor tradiţional, britanicii o pun de-o glumă tristă. Cei de la EXPRESS  amintesc că, în 2017, întrebat de efectele unei eventuale ieşiri a Scoţiei din UK ca urmare a unui referendum pentru independenţă, Donald Trump a răspuns: "Încă un amănunt, ce vor face scoţienii dacă britanicii vor prelua BTITISH OPEN (turneul de glof, n.n.) în cazul în care ei vor pleca? Vor pierde turneul. Mai bine să rămână în Scoţia".

Discuţia serioasă începe acum şi s-ar putea să fie dificilă pentru absolut toată lumea, inclusiv pentru UE care va trebui, extrem de repede să se hotârască dacă, cum, în ce termeni, după ce reguli absolut noi va răspunde cererii de aderare depusă de eventual independenta Scoţie în 2021.

Deocamdată, de Sărbători, poate vreţi să intraţi puţin în spiritul bătăliei necontenite şi sângeroase a pe Scoţa n-o va uita niciodată, amintită peste secole după bătălia de la Culolode, între armatele lui "Bonnie" Prince Charles ducele de Comberland din 1754, moment decisiv al înfrâmgerii revoltei iacobine.  Eveniment prezis cu mulţi timp înainte de Brahan Seer care, înainte de a fi ar pe rug a spus  : "Oh! Drumossie, thy bleak moor shall... be stained with the best blood of the Highlands."

Memorialul celui considerat protetul scoţian se află la Channory Point  (foto) şi porfeţiile sale sunt reunite într-un volum considerat istoric în cea mai bună tradiţie scoţiană, text evident tradus în engleza contemporană dar la fel de uşor de înţel ca profeţiile atribuite lui Nostradamus:

...dar acum opera sa începe să fie din nou studiată în speranţa că ar putea conţine indicaţii asupra viitorului naţiunii scoţiene.

Poate, sper, doar don inters istoric sau literar şi nimic altceva.