„Babele de la Ulmet” aspiră la faima mondială. Cum ar putea fi cunoscute printre turiştii din toată lumea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vedere de la înălţime cu trovanţii    Sursa: Asociaţia Ţinutul Buzăului
Vedere de la înălţime cu trovanţii    Sursa: Asociaţia Ţinutul Buzăului

"Ţinutul Buzăului" este pe cale să devină Geoparc UNESCO, recunoscut ca teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă internaţională. Printre locurile ce urmează să fie evaluate, în cursul acestui an, sunt şi Trovanţii de la Ulmet. Aceste formaţiuni geologice au fost numite de localnici „Babele de la Ulmet“.

Grupul de stânci care seamănă cu farfuriile zburătoare se află pe raza satului Ulmet, comuna Bozioru, aflată la 44 de kilometri distanţă de municipiul Buzău.

Turiştii mai merg pe jos, din centrul localităţii, aproximativ 30 de minute către culmea cu ciudatele formaţiuni stâncoase. O piatră perfect rotundă anunţă apropierea de suratele mai mici ale Babelor din Bucegi.

Trovanţii din zona Ulmet-Bozioru au forme dintre cele mai ciudate, precum nişte OZN-uri, carapace de ţestoase ori bile perfect sferice, cântăresc de la câteva grame la câteva tone şi ajung să măsoare doi metri înălţime. 

Trovanţii sunt numiţi, popular, ”pietre vii”, datorită uneia dintre multele legende, care spune că aceştia îşi pot schimba locul. O legendă spune că unul dintre bolovani ar fi fost dislocat şi mutat din locul lui de o forţă nevăzută. 

Pe vremuri, sătenii ar fi stat mult timp cu ochii pe unul dintre misterioşii bolovani, constatând la măsurători că se deplasează. ”Multă vreme, oamenii din sat măsurau regulat distanţa de la bolovan la Bâlca, un bazin de captare a apei, şi au constatat că o dată la 7 ani acesta s-ar deplasa cu 1-2 metri”, povesteşte Diana Gavrilă, ghid din zonă.

Promovarea la nivel naţional a Trovanţilor de la Ulmet, prioritate a conducerii judeţului

Atragerea unui număr cât mai mare de turişti, în 2021, este unul dintre obiectivele propuse de conducerea Consiliului Judeţean Buzău la acest început de an. Autorităţile doresc, printre altele, punerea în valoare a „pietrelor vii”. 

„Sunt planuri şi pentru Trovanţii de la Bozioru. În perioada imediat următoare voi lua legătura cu toate UAT-urile din judeţul Buzău interesate ca să facem parteneriate, să putem depune un proiect pe fonduri europene”, a declarat Petre Emanoil Neagu, preşedintele CJ Buzău.

Intrarea Geoparcului Ţinutul Buzăului în patrimoniul UNESCO, demers care a fost declanşat deja, va fi cu siguranţă cel mai important pas în promovarea trovanţilor din Bozioru peste graniţele judeţului şi ale ţării.

buzau

Sursa: Ţinutul Buzăului

Acestui ansamblu geologic i-a fost dedicat şi un muzeu de către Asociaţia ”Ţinutul Buzăului”. Turiştii află aici povestea deltei preistorice, a ridicării munţilor, şi, foarte important, povestea formării Babelor de la Ulmet. Muzeul Formelor este primul spatiu din România care foloseste realitatea augmentată pentru a reda toate informaţiile.  ”Este distractiv şi copiii nici nu mai vor să plece”, spun coordonatorii muzeului. 

Muzeul a fost făcut în colaborare cu Primăria Bozioru şi cu o mulţime de voluntari. O parte dintre voluntari au venit din Bucureşti şi mulţi alţii din Bozioru şi din Ulmet. Mai mult de 50% dintre fondurile folosite au provenit din donaţii.

buzau

Sursa: Ţinutul Buzăului

Ţinutul Buzăului este un teritoriu de dezvoltare sustenabilă care se găseşte în zona de curbură a Carpaţilor, la tranziţia dintre dealuri şi munţi. Una dintre strategiile aplicate în teritoriu este dezvoltarea turismului alternativ, de descoperire şi explorare.

Geoparcul Ţinutul Buzăului cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Brăeşti Căneşti, Colţi, Chiliile, Cozieni, Mânzăleşti, Lopătari, Odăile, Săruleşti, Scorţoasa, Valea Salciei, Vintilă Vodă, cu o suprafaţă totală de aproape 100 000 de ha şi o populaţie de peste 40 000 de locuitori.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Comorile străbunilor, la judecata nepoţilor. Resuscitarea artei tradiţionale în „Athosul românesc“ FOTO

„Lacul cu Butuci”, delta din inima Bărăganului. Localnicii speră să devină staţiune VIDEO

 

Cum arată „colţii” care dau numele unei celebre zone montane din România. Piatra semipreţioasă renumită în regiune

 

Promovarea Trovanţilor de la Ulmet, prioritate a conducerii judeţului

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite