Cum a ajuns Cehia la al treilea lockdown şi peste 20.000 de morţi: „Au fost trei erori mari şi ne rugăm să nu existe şi o a patra”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Amos Chapple RFE/RL
FOTO Amos Chapple RFE/RL

Republica Cehă se confruntă cu un val ridicat de infecţii din cauza unei variante mai contagioase de virus care s-a răspândit în această ţară. Naţiunea de doar 10 milioane de locuitori ar fi avut mijloace de a ţine contaminările la distanţă şi totuşi a înregistrat o rată ridicată a mortalităţii care a depăşit 20.000.

Săptămâna trecută, guvernul a anunţat o nouă perioadă de carantină în timp ce restul lumii iese încet de sub restricţii. Dar cum a ajuns în această situaţie? 

Experţii spun că Cehia a făcut o serie de greşeli, ridicând restricţiile în mod nepotrivit sau luând decizii în baza unei perspective greşite asupra evoluţiei pandemiei. 

Restricţii în funcţie de capacitatea spitalelor

Jan Kulveit, cercetător la Institutul Viitorul Umanităţii al Universităţii din Oxford, spune că Guvernul a adoptat „strategia nefericită de a lua decizii pe baza capacităţii spitalelor într-un anumit moment”, în condiţiile în care oamenii se îmbolnăvesc înainte de a ajunge în spitale.

„Există o diferenţă uriaşă între adoptarea unor măsuri la timp şi a aştepta 10 zile. O atare întârziere, când numărul de reproducere este de 1.4, înseamnă o dublare a epidemiei”.

Guvernul a admis în trecut că a făcut „prea multe greşeli”, şi totuşi premierul ceh Andrej Babiš a anunţat recent un al treilea lockdown, subliniind că e „important să facem asta împreună” şi invitând populaţia să „ne dea o ultimă şansă de a gestiona situaţia împreună”.

 

Prea târziu

Rastislav Maďar, unul din epidemiologii de vârf din Cehia şi fostul coordonator al grupului de consiliere a guvernului în privinţa restricţiilor anti-pandemie, subliniază trei decizii care au produs criza sanitară actuală.

„Au fost trei mari erori, iar acum ne rugăm să nu mai existe şi a patra”, a spus el.

Prima decizie greşită a fost când guvernul, ignorând sfatul experţilor, a renunţat la impunerea măştilor în vară, când epidemia dădea semne de revenire. A doua a fost redeschiderea centrelor comerciale înainte de Crăciun, iar a treia a fost o slabă reacţie la apariţia noii variante la începutul lunii ianuarie.

Guvernul a respins ideea obligativităţii măştii chiar înainte de a decide să redeschidă şcolile, în septembrie.

„Asta a dus la mobilitatea intensă a circa 2 milioane de persoane, iar epidemia a explodat”, a spus Madar.

Alegerile

Experţii indică un alt moment inoportun de a a lăsa garda jos şi anume în perspectiva alegerilor din luna octombrie, decizie care a mai pus o cărămidă la repornirea epidemiei generând un nou efect cumulativ.

Dagmar Dzúrová, de la departamentul de dezvoltare regională şi geografie socială la Universitatea Charles din Praga, spune că guvernul nu a profitat pentru a lua măsuri când încă „putea să oprească epidemia”, într-un moment al creşterii contaminărilor. Ar fi putut să o facă, dar „nu s-a mai întâmplat pentru că se apropiau alegerile locale”.

Kulveit este de aceeaşi părere: „Multe ţări europene au trecut prin al doilea val, Republică Cehă nu a fost singura în situaţia asta. Dar spre deosebire de ele, nu a reuşit să-l suprime şi cred că alegerile au avut un rol aici”.

Deşi premierul ceh a admis că restricţiile anti-pandemie sunt costisitoare şi nepopulare, a respins ideea că deciziile sale au legătură cu alegerile. Întrebat despre obligativitatea măştilor, acesta a acuzat opoziţia de politizare, adăugând că „alegerile regionale sunt cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla pandemiei de COVID-19”.

Madar spune că epidemia a fost ajutată de politicieni, inclusiv din opoziţie, care au criticat măsurile, au numit măştile „botniţe„ şi au pus la îndoială necesitatea lor în condiţiile unui număr mic de cazuri de îmbolnăvire.

„Evident, problema este că nu putem reacţiona la cifrele pe care le avem în faţă acum pentru că dacă am proceda astfel întârziem două săptămâni să luăm măsuri”, a spus el.

La sfârşitul lunii octombrie, Babiš era forţat să admită că s-au făcut greşeli şi e necesar un lockdown strict, întrucât „nu mi-am imaginat că s-ar putea întâmpla asta”.

Dar guvernul nu şi-a învăţat lecţiile şi curând a comis o altă greşeală care avea să rostogolească epidemia. Pe fondul unei descreşteri a numărului zilnic de infecţii, înainte de Crăciun, guvernul şi-a încălcat propriile reguli, susţinute de date, de redeschidere sigură a ţării.

Cehia implementase în noiembrie un sistem de evaluare a situaţiei epidemiologice pe cinci niveluri de alertă - acesta calcula riscul de transmitere în funcţie de factori precum numărul de reproducere (rata de transmisie), rata pozitivării testelor şi numărul infecţiilor la 100.000 de oameni.

„Au sărit peste propriile reguli. Sistemul le spunea ceva ce ei au ales să ignore”, spune Kulveit.

„Nu au făcut faţă presiunii şi au acceptat să înceapă ridicarea unor restricţii astfel încât oamenii să iasă din case şi să-şi facă cumpărăturile de Crăciun, în pofida faptului că numărul de infecţii era mai ridicat decât cel din momentul lockdown-ului”, spune Madar. 

Lăsată în voie epidemia a crescut, astfel că guvernul a reinstituit carantina după vacanţele de sărbători.

Cum alte alegeri au loc în acest an, iar politicienii intră în campanie electorală „disponibilitatea partidelor de a se pune de acord” se reduce şi mai mult, explică Kulveit.

Dzúrová spune că spre deosebire de Germania, unde experţii se adresează populaţiei în chestiuni de pandemie, în Cehia o fac politicienii, care în plus sunt cei care explică măsurile sanitare. În combinaţie cu faptul că nu ascultă de experţi, măsurile anunţate de politicieni au efectul că oamenii vor avea tendinţa de a „boicota regulile din motive politice”.

Babiš  a respins aceste critici pe motiv că „în cursul verii atât de mulţi experţi îşi dădeau cu părerea că nimeni nu mai distingea ce e adevărat şi ce e fals”.

 O altă problemă a populaţiei a fost şi că nu şi-a permis să respecte unele reguli, în lipsa unui sprijin financiar consistent din partea guvernului, şi în general compensaţiile pentru afaceri nu au fost la un nivel adecvat, spune Dzúrová. De exemplu, oamenii care trebuiau să stea în carantină 14 zile primeau doar 60% din salariu.

Kulveit a explicat că media a avut de asemenea o contribuţie la starea de  confuzie de la începutul pandemiei prin respectarea logicii „pro şi contra” în invitaţiile lor către experţi. Astfel la fiecare expert care spunea că măştile sunt utile trebuia să fie chemat un altul care să spună contrariul. La fel şi cu riscul de îmbolnăvire gravă şi moarte.

Asta a creat o distorsionare a realităţii, explică Kulveit, în care nu mai exista proporţia normală din grupurile de experţi care ajung de regulă la un consens de grad înalt de până la 95%. Or, în media procentele de 50-50 au  creat o altă percepţie a epidemiei decât cea normal ştiinţifică, în timp ce pe reţelele sociale proporţiile au fost şi mai deformate de 20 la 80.

Victimele propriului succes

Cum au trecut relativ uşor prin primul val al pandemiei datorită unui lockdown precoce, cehii au fost mai înclinaţi să dea crezare unor teorii ale conspiraţiei conform cărora epidemia nu e gravă.

„Drept rezultat, o bună parte a societăţii avea motive să presupună că dacă nu s-a întâmplat nimic prima oară, atunci măsurile nici nu au fost necesare.. nimeni n-a subliniat suficient că de fapt n-a fost rău pentru că au fost instituite măsuri preventive”, spune Dzúrová explicând ceea ce e considerat un paradox al succesului.

Kulveit spune că guvernul s-a concentrat pe campanii de informare privind restricţiile  şi mai recent pe vaccinare în loc să ia în considerare explicaţii ale măsurilor şi situaţiei epidemiologice.

Totuşi criza sanitară care a dus la un al treilea lockdown a fost provocată de răspândirea variantei britanice, iar guvernul ar fi putut face mai mult să o prevină - de exemplu prin secvenţieri genetice devreme pentru a evalua propagarea tulpinii în Cehia. Guvernul a purces târziu la secvenţierea probelor pozitive, când transmiterea comunitară a noii variante era deja dominantă.

Începând de luni, Cehia a intrat într-o carantină mai dură în care şcolile sunt închise total şi oamenii nu pot călători în afara localităţii.

Fostul epidemiolog şef de consiliere al guvernului spune că chiar şi aşa măsurile nu sunt suficiente pentru că guvernul a lăsat deschise fabricile, iar călătoriile oamenilor în transportul public zi de zi „ar putea duce la prăbuşirea sistemului sanitar”.

„Noua variantă schimbă regulile jocului”, spune Madar.

Guvernul spune că închiderea fabricilor ar fi o măsură prea împovărătoare pentru ţară care depinde de industria prelucrătoare pentru 40% din PIB.

Cehia este prima ţară ca număr de infectări la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile şi a doua, după Slovacia vecină, ca număr de morţi, potrivit unui bilanţ AFP. Rata creşterii zilnice a infecţiilor a oscilat recent în jurul a 15.000, iar ministrul Sănătăţii Jan Blatny a anunţat că se aşteaptă la o creştere la 20.000 în curând.

Cehii trebuie să poarte măşti de protecţie FFP2 sau două măşti obişnuite simultan

Cehia, ţara cu cea mai mare rată de contaminare cu SARS-CoV-2 din lume, intră în carantină parţială

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite