Pandemia care ne-a schimbat vieţile era cât pe ce să nu se întâmple. Cum a ajuns SARS-CoV-2 în întreaga lume

Foto Comisia Europeana

Pandemia de coronavirus era cât pe ce să nu se petreacă, scrie CNN, citând datele unui nou studiu. Cercetătorii care studiază circumstanţele apariţiei virusului în China au calculat că prima infectare la om a avut loc cel mai devreme în octombrie 2019. Mai mult, modelul lor a mai arătat ceva: virusul avea şanse mici să declanşeze o pandemie.

Doar ghinionul şi un cumul de condiţii în piaţa alimentară Huanan din Wuhan i-au dat virusului impulsul de care a avut nevoie pentru a se răspândi la nivel global, au scris cercetătorii în studiul publicat în revista Science.

„A fost furtuna perfectă - acum ştim că virusul a avut nevoie de o breşă sau două pentru a se răspândi în felul acesta”, a declarat Michael Worobey, profesor de biologie evolutivă la Universitatea din Arizona, care a participat la studiu, scrie CNN, citat de digi24.ro.

„Dacă lucrurile ar fi fost cu foarte puţin diferite, dacă persoana care a dus virusul în piaţa din Wuhan ar fi decis să nu meargă în ziua aceea sau dacă ar fi fost prea bolnavă pentru a ieşi din casă, probabil că răspândirea nu ar fi avut loc. Poate nici n-am fi ştiut vreodată despre asta”, a mai spus el. 

Echipa de cercetători a făcut datări moleculare, folosind rata de apariţie a unor mutaţii ale virusului pentru a calcula de cât timp există acesta. De asemenea, oamenii de ştiinţă au dezvoltat modele matematice care să explice cum şi când s-a răspândit.

Octombrie 2019, luna care va intra în istorie

„Studiul nostru a vrut să stabilească de când circulă virusul SARS-CoV-2 în China, înainte de a fi descoperit”, a declarat Joel Wertheim, profesor asociat de boli infecţioase la Universitatea din California.

„Pentru a răspunde la această întrebare, am combinat trei informaţii importante: cum s-a răspândit virusul în Wuhan înainte de lockdown, diversitatea genetică a virusului în China şi date despre primele cazuri de COVID din China. Combinând aceste informaţii, am putut stabili mijlocul lui octombrie 2019 ca dată limită la care virusul a început să circule în provincia Hubei”.

Dovezile actuale indică faptul că virusul nu ar fi putut circula înainte de această dată, spun cercetătorii, care se arată sceptici cu privire la existenţa unor cazuri de COVID în afara Chinei în perioada respectivă. 

Studiul mai arată că virusul a apărut în provincia Hubei din China, nu în altă parte. De la câteva cazuri la sfârşitul lui 2019, virusul a „explodat” la nivel planetar. Până acum s-au înregistrat peste 122 de milioane de cazuri de infectări şi peste 2,7 milioane de decese.

O şansă din trei să creeze o pandemie

Studiul nu stabileşte ce animal a fost gazda virusului, dar dovezile genetice indică faptul că liliecii sunt purtători ai unei variante apropiate de virus şi că un alt animal a intermediat trecerea virusului la om.

Centrul american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor găseşte frecvent tulpini noi ale gripei la oameni care merg la târguri în aer liber şi interacţionează cu porcii, de exemplu. Dar până acum niciuna dintre aceste infectări nu s-a transformat într-o epidemie sau chiar pandemie.

Pentru asta este nevoie ca o persoană infectată să aibă o mulţime de contacte cu alţi oameni - cum ar fi o piaţă alimentară superaglomerată.

„Dacă virusul nu este atât de norocos să întâlnească aceste condiţii, chiar şi un virus bine adaptat poate dispărea”, a mai spus Worobey.

„Acest lucru îţi dă o altă perspectivă - astfel de evenimente probabil au loc mult mai des decât ştim noi. Doar că pur şi simplu nu au această finalitate şi nu aflăm niciodată despre ele”. 

În schimb, s-a întâmplat cu SARS-CoV-2.

În modelele matematice ale cercetătorilor, virusul s-a dezvoltat în pandemie doar în 30% din simulări. În celelalte cazuri, virusul a dispărut pur şi simplu după ce a infectat câţiva oameni.

„Ceea ce s-a întâmplat aici - virusul a infectat un număr mic de oameni în octombrie, noiembrie şi decembrie 2019, până când a ajuns în piaţa alimentară din Wuhan”, a explicat Worobey.  

Este probabil că piaţa nu e locul unde s-a produs prima infecţie, ci locul unde infectările s-au amplificat.

Având în vedere perioada foarte scurtă de timp de când a apărut virusul, este remarcabil că a fost identificat atât de repede, a spus Worobey. În decembrie 2019 se discuta despre posibilitatea de a fi descoperit un nou virus, iar în ianuarie 2020 fusese deja secvenţiat şi caracterizat. Totuşi, era prea târziu, probabil din cauză că virusul nu este destul de mortal. Primul virus SARS a omorât circa 10% din victimele sale în timpul pandemiei din 2002-2004 înainte de a fi stopat.

„Noi, comunitatea ştiinţifică, eram conştienţi de potenţialul pandemic al unui patogen cu virulenţă moderată, dar foarte transmisibil. Însă sistemul nostru de a raporta bolile este condiţionat în a detecta virusuri la pacienţi spitalizaţi sau decedaţi. În mod clar, acest lucru nu a fost de ajuns pentru a opri COVID-19”, a explicat Joel Wertheim pentru CNN.