Povestea angajatei care a furat 1 milion de euro din conturile CEC şi i-a donat la biserici. A vrut să se răzbune pe şefi
0
Povestea uneia dintre cele mai spectaculoase escrocherii bancare a mai parcurs o etapă după ce persoana trimisă la închisoare pentru delapidarea unei sume echivalente cu mai mult de 1 milion de euro a fost liberată condiţionat.
Este vorba despre scandalul financiar de la Agenţia CEC Bank din oraşul Zlatna, judeţul Alba, izbucnit în august 2016 când mai mulţi deponenţi persoane fizice au constatat că nu mai au niciun un leu în conturile bancare. A urmat o anchetă uriaşă finalizată cu trimiterea la închisoare pentru 5 ani şi 6 luni a unei angajate care ar fi sustras banii, fie din conturile clienţilor fie direct de la aceştia, fără să îi mai depună în conturi.
Elena Meteşan a părăsit Penitenciarul Gherla în luna ianuarie 2021, după ce a ispăşit 4 ani şi 4 luni de închisoare. Aceasta ar trebui să achite băncii suma de 4.227.940 lei şi 235.981 euro, dar magistraţii care au judecat cererea de liberare condiţionată au constatat că nu are niciun venit.
Femeia a executat peste 1.700 de zile de închisoare, iar pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, ea trebuia să execute 1.340 de zile.
”Deţinuta nu a fost sancţionată disciplinar. Nu muncit în timpul detenţiei, fiind inaptă. A avut o comportare regulamentară şi a dat dovezi de îndreptare. A fost receptivă la activităţile cultural-educative. Pentru comportarea avută a fost recompensată de 3 ori cu suplimentarea drepturilor. Condamnata execută pedeapsa în regim deschis. Persoana privată de libertate a fost obligată la despăgubiri prin sentinţa de condamnare, adică 4.227.940,06 lei şi 235.981,21 euro dar din acte reiese că aceasta nu are venituri”, se precizează în minita deciziei Judecătoriei Gherla din 15 ianuarie 2021.
Răzbunare pentru condiţiile de muncă
Bani sustraşi din conturi au fost plătiţi, deja, de către CEC către 168 de clienţi care şi-au pierdut sumele depuse în conturi. Un număr de 129 de clienţi nu au fost despăgubiţi pe motiv că nu deţin documente care să ateste faptul că ar fi avut în cont sumele de bani pe care le-au solicitat. Cea mai mare parte a acestora au acţionat în judecată bancă şi au obţinut în justiţie despăgubirile solicitate. Şi în prezent, la mai bine de patru ani de la scandal, încă mai sunt procese în derulare pe rolul instanţelor din Alba.
Agenţia CEC Bank Zlatna luată cu asalt de clienţii păgubiţi
În declaraţia dată în faţa anchetatorilor, Elena Meteşan a spus că nu a dorit să prejudicieze clienţii, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiţi şi nici nu a dorit să se îmbogăţească, ea susţinând că ar fi donat banii sustraşi. A afirmat, în schimb, că era nemulţumită de condiţiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori şi de salariul primit. ”Scopul urmărit de către inculpata Meteşan Elena a fost în primul rând de sabotare a activităţii CEC, inculpata considerând că nu a fost apreciată corespunzător de către conducerea unităţii şi în mod subsidiar de obţinerea unor foloase de natură financiară”, se afirmă în motivarea hotărârii de condamnare. Cea mai mare parte din banii sustraşi de la clienţi au ajuns la parohii ortodoxe din Zlatna.
A recunoscut şi a explicat manevrele infracţionale
”Inculpata Meteşan Elena a recunoscut comiterea faptelor, precizând faptul că scotea sume de bani din conturile clienţilor prin următoarea modalitate: Întocmea un ordin de retragere în numele clientului, pe care îl transmitea în format electronic şefei de agenţie T.E., iar aceasta îl semna, având încredere în angajată, ulterior era transmis casierei Popa Viorica (sora inculpatei Meteşan – n.r.) care elibera suma de bani inculpatei Meteşan Elena, iar aceasta îşi însuşea suma de bani, semnând în locul clientului cu privire la primirea sumei de bani”, se mai susţine în motivarea instanţei de la Tribunal.
O altă metodă de delapidare era de a nu depune sumele de bani încasate de la clienţi în conturile de depozit sau chiar însuşirea acestor sume fără a deschide astfel de conturi pentru clienţii noi ai unităţii bancare.
”În această a doua situaţie au fost identificate cazurile unor clienţi cărora, de regulă, le-a fost emis un document bancar intitulat ”retragere/depunere numerar” – (retras din uzul bancar), conţinând date de identificare ale deponentului, descrierea operaţiunii (suma depusă), unitatea bancară, data operaţiunii şi semnăturile titularului împreună cu ale funcţionarelor bancare (ofiţer cont şi casier). În fapt, aceste documente nu au fost înregistrate niciodată în evidenţele unităţii bancare, fiind formulare care nu prezintă serii sau numere de identificare, doar antetul unităţii bancare şi astfel, o parte din clienţi au constat faptul că, deşi deţin aceste documente, nu au figurat niciodată cu cont de depozit deschis la unitatea bancară. Totodată inculpata a mai precizat că au existat cazuri în care clienţii îi dădeau sume de bani, pe care nu-i depunea la CEC, însuşindu-şi sumele de bani”, se mai susţine în hotărâre.
Cauza cu privire la o altă angajată a bancii, soră cu Elena Meteşan, a fost disjunsă, dar dosarul se află în continuare la Parchet.
Poziţia băncii
Reprezentanţii CEC Bank au transmis că acest caz este unul vechi, şi că banca a implementat mai multe sisteme pentru a preveni astfel de cazuri. „Cazul semnalat este unul istoric, din 2016. Ne asiguram clienţii că disponibilităţile lor sunt în siguranţă. Banca are o politica de zero toleranta la fraudele interne şi a implementat sisteme suplimentare de control intern şi proceduri pentru a preveni apariţia unor situaţii similare. Toţi clienţii Agenţiei Zlatna ale căror tranzacţii contestate au fost identificate în sisteme, sau pentru care exista hotărâri ale instanţei, au fost despăgubiţi operativ de banca”, au precizat reprezentanţii băncii.
Se încarcă comentariile...
