România semnează mesajul ultra-dur şi ferm al UE împotriva separatismului sârb

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bosnia

Desigur că ai noştri au altceva mai bun de făcut decât să se ocupe de ce se petrece în zona noastră de interese imediate, nesesizând că se acumulează toţi mai mulţi nori negri în Balcani.

Aici, în regiunea noastră, rănile nu s-au închis niciodată după războiul civil devastator care a opus cu o violenţă extremă, absolut devastatoare, diversele grupe de populaţie încleştate sub stindardele diverselor credinţe religioase. De fapt, chiar dacă nimeni n-a vrut să admită asta în totalitate, cei care, într-un fel sau altul, am fost acolo, în diferitele tranşee ale dezastrului post-iugoslav, am văzut că, în realitate, războiul civil era un război inter-confesional, poate ultimul război religios din Europa. Asta credeam atunci.

Nu mai e cazul. Din nou, tema identitar-religioasă revine în actualitatea imediată şi demonstrează cât de fragile şi superficiale au fost  construcţiile imaginate de UE şi NATO, bazate doar pe retorica politică a unor lideri locali şi care atingeau foarte puţin, sau din ce în ce mai puţin, esenţa reală a problemei care rămâne, din păcate, marcată de intoleranţele seculare cultivate de fanaticii tuturor cultelor amalgamate de istorie în Balcani. Apar semnale şi reacţii care ar trebui să ne pună pe gânduri, foarte serioase şi formulate exact cum auzeam atunci când Iugoslavia era pregătită să fie transformată în ruine.

Scandalul de acum pare să fie unul foarte serios şi poate avea consecinţe grele din moment ce, acum, este vorba de primul episod în care entitatea militară a UE doreşte să zică ceva, chiar zice, îşi încordează muşchii şi anunţă o poziţie fermă împotriva secesionismului sârb. Poziţie care este luată şi în numele României.

Iată despre ce este vorba.

Bosnia

Milorad Dodik (foto), membrul sârb al Preşedinţiei colegiale din Bosnia-Herţegovina şi liderul celui mai important partid sârb din ţară, Alianţa Social Democraţilor Independenţi, a decis să iniţieze necesarele proceduri parlamentare pentru a forma o armată separată sârbă, propriul birou de procuror, precum şi propriul sistem de taxe. Anunţul este de o gravitate care nu poate fi subestimată deoarece ideea de a vedea o armată etnic pură, sârbă în acest caz, acţionând independent pe teritoriul Bosniei-Herţegovina contravine fundamental textului şi spiritului Acordurilor de la Dayton din 1995. Decizia de atunci, poate condiţia principală a unui viitor comun era tocmai crearea unei armate naţionale unitare compusă din bosniaci, croaţi şi sârbi, garanţia solidităţii unei guvernări federale.

Bosnia

De aici şi reacţia imediată a generalului Claudio Graziano (foto), preşedintele Comitetului Militar al UE, aflat în vizită oficială la Sarajevo: „Aduc mesajul din partea tuturor celor 27 de State Membre că există sprijinul pentru forţele armate”. Pentru a fi şi mai clar, susţinut evident de poziţia de forţă a blocului european, Senad Masoviec, şeful statului major integrat al forţelor armate din Bosnia-Herţegovina a transmis că doar această armată comună este legitimă, în acord cu legile aprobate de Parlament: „Orice altceva va fi privit ca organizaţie paramilitară”.

Aici, cred, este mesajul cel mai important şi care, de fapt,  anunţă că am putea să nu fim foarte departe de logica războiului civil când fiecare dintre armatele sau grupările înarmate care acţionau în teren îi socoteau pe toţi ceilalţi drept „ilegali”, trupe paramilitare care nu puteau beneficia de prevederile Convenţiei de la Geneva şi, în consecinţă, puteau fi exterminate în cele mai diferite modalităţi. Dacă cumva intenţia separatismului se transformă în decizie politică a celui mai influent reprezentant al sârbilor, atunci orice timp de evoluţie negativă este permisă şi, de cealaltă parte, reacţiile vor fi identice cu cele care au apărut pe vremuri exact în aceeaşi regiune. Dar cu o posibilitate de extensie înspre cealaltă zonă aflată în permanentă în stare de pre-conflict, teritoriul cu majoritate covârşitoare sârbă din Kosovo. Şi tot aşa mai departe, cum s-a întâmplat atunci, poate incluzând şi Macedonia unde încep să se tensioneze dispute interne majore.

Serbia va interveni direct? Nu am niciun fel de îndoială că da. Dar nu are puterea militară şi resursele pentru a rezista singură, ceea ce pune, din nou, iarăşi după ceva decenii, întrebarea dacă, în contextul legăturilor excepţionale ale Serbiei cu Federaţia Rusă, ar putea fi posibil - şi sub ce formă - un ajutor direct al Moscovei. Oricum, ne-am afla între cele două zone de interese.

Iată de ce cred că este atât de interesant faptul că mesajul generalului Graziani vorbeşte despre poziţia comună a Statelor Membre europene, incluzând fireşte România în această manifestare de voinţă a identităţii europene de apărare şi securitate. Şi mai interesant ar fi dacă, printr-un miracol oarecare, s-ar putea să ştim care este poziţia argumentată a generalilor noştri, asta în cazul în care ar mai avea timp şi de altceva decât de pregătirea exemplară a defilării festive de 1 Decembrie şi verificarea tehnicii implicate, mai ales acum când are domnul Ciucă atâta nevoie de credibilitate ofensivă. Dar dânsul să fi dat ordinul de confirmare către Comitetul Militar de la Bruxelles? Să fi fost deranjat în timpul liber chiar Preşedintele? Poate domnul Cîţu sau altul dintre interimari?

Întrebarea are un sens deoarece ar trebui, cel puţin în principiu, să ştim în ce măsură suntem pregătiţi să susţinem acţiuni viitoare într-un moment de criză civilă majoră evoluând într-una militară în Balcani. Să fim atenţi căci, din nou, se pare că se înghesuie interesele celor care ar dori să refacă hărţi de putere şi repartizări de teritorii, sportul preferat cu pioni balcanici, nervoşi, cu fandacsii şi ipohondri cât se poate, cu diverse cozi pe sus şi gata de când se ştiu să-şi dea cu tingirea-n cap.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite