Aglomeraţie de proiecte în cadrul programului care a generat criza politică. Ce localităţi au depus cele mai multe cereri de finanţare

Cseke Attila va fi cel care va avea ultimul cuvânt privind proiectele aprobateFOTO Inquam Photos / George Călin

Peste 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT-uri) au depus proiecte în valoare totală de 137 de miliarde de lei pentru a fi finanţate prin Programul Naţional „Anghel Saligny”, adică proiectul care a stat la baza crizei politice, USR opunându-se la nivel guvernamental acestuia, ceea ce dus la părăsirea fostei coaliţii.

Potrivit unei analize realizate de organizaţia Expert Forum, cele mai multe proiecte au fost depuse de către comune, şi în termeni de sume (90 miliarde lei, adică 65%), şi ca număr (78%). 14% din banii solicitaţi provin din proiecte depuse de consilii judeţene, iar 6% din banii ceruţi de Municipiul Bucureşti, care a depus proiecte în valoare de 8,6 miliarde de lei. Sectoarele au solicitat un miliard de lei.

Cele mai multe proiecte au fost depuse de municipiul Hunedoara (76), urmat de Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna), cu 47, şi Primăria Bucureşti, cu 38 de propuneri. La nivel de comune, cele mai multe proiecte (19) au fost depuse de către Moşniţa Nouă din Timiş.

Statistica pe judeţene arată că Bucureştiul (fără sectoare), reprezintă 7% din valoarea totală solicitată. Apoi urmează judeţul Timiş, cu 5,8%, Bihorul (3,54%), Sibiul (3,42%) şi Botoşaniul (3,12%). Pe ultimele locuri, cu valori între 1 şi 1,5% din suma totală solicitată, se află Ialomiţa, Covasna, Dâmboviţa, Ilfov şi Brăila. Aşadar, prin datele furnizate putem observa că fruntaşe la bani solicitaţi sunt atât judeţe dezvoltate ca Bihorul şi Timiş, cât şi judeţe cu o situaţie financiară precară, precum Brăila sau Ialomiţa.

PSD şi PNL, pe picior de egalitate

Potrivit autorilor raportului, unităţile administrativ-teritoriale conduse de PSD şi PNL au solicitat bani în procente relativ egale, aproape de 39%. Cererile USR au reprezentat în jur de 2% din bani. Suma mare solicitată de independenţi, adică 8,5%, este datorată valorii mari cerute de Primăria Bucureşti, condusă de Nicuşor Dan. UDMR a solicitat 6% din bani. La PSD, aproximativ trei sferturi din bani au fost ceruţi de comune, iar la PNL, 67% din fonduri sunt solicitate de primăriile din mediul rural. La USR, aproape jumătate din bani sunt doriţi de comune, 16% de municipii, iar 27% de sectoare. La UDMR, comunele au fost responsabile pentru 61% din fonduri solicitate, iar consiliile judeţene şi oraşele au cerut în mod egal 16%.

Cei mai mulţi bani sunt doriţi pentru drumuri, adică 60% (82 de miliarde de lei), în timp ce al doilea capitol de solicitări este cel reprezentant fondurile pentru apă-canal, unde au fost cerute 11 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 8,5% din bani. Solicitarea pentru drumuri şi poduri este de 7% (9,7 miliarde de lei), iar pentru alimentare cu apă, 3,6% din bani (4,9 miliarde de lei).

Selectarea proiectelor care vor primi finanţare va fi făcută de Ministerul Dezvoltării, adică instituţia unde au fost acestea depuse. Suma totală de care dispune instituţia pentru acest proiect este de 50 de miliarde de lei.