Război în Ucraina. Belarusul renunţă la statul de neutralitate şi poate cere arme nucleare Rusiei

Minsk

Referendumul din Belarus pentru abandonarea statutului de ţară non-nucleară a trecut, transmite BBC. Aliatul Rusiei poate primi arme nucleare pe teritoriul său.

Votul deschide calea pentru ca fostul stat sovietic şi actualul aliat al Kremlinului să obţină arme nucleare pentru prima dată de când şi-a câştigat independenţa în 1990.

Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarului a declarat, după ce a votat că ţara sa se va adresa Rusiei cu solicitarea de a transfera arme nucleare pe teritoriul ţării, dacă „Occidentul va face acelaşi lucru în Polonia sau Letonia”.

Peste 65% dintre belaruşi au votat duminică în favoarea amendamentelor la Constituţie propuse de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, a anunţat Comisia electorală centrală a acestei foste republici sovietice, informează AFP şi dpa.

Problema ce a fost supusă la vot viza adoptarea sau nu a acestor amendamente ce ar permite întărirea puterilor lui Lukaşenko, 67 de ani, care conduce Belarus cu o mână de fier din 1994.

Referendumul a avut loc într-un moment în care Ucraina vecină este pradă unei invazii ruse declanşate pe 24 februarie, în timp ce negocieri între ruşi şi ucraineni, anunţate de ambele părţi, ar urma să aibă loc la frontiera belarusă.

Potrivit preşedintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07% dintre belaruşii care s-au exprimat la referendum au votat împotrivă. Potrivit aceleiaşi surse, rata de participare a fost de 78,63%. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie să adune în favoarea lor peste 50% din voturi, referendumul fiind considerat validat dacă peste 50% dintre alegători au participat la el.

Printre schimbările propuse se numără o imunitate judiciară pe viaţă pentru foştii preşedinţi şi introducerea unei limite de două mandate pentru succesorii lui Lukaşenko. Deşi textul Constituţiei nu prevedea o astfel de limită înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în funcţie a unui nou preşedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukaşenko să rămână la putere până în 2035 dacă va fi reales în 2025.

De asemenea, în noua versiune a Constituţiei, dispare obligaţia ca Belarus să rămână "zonă fără nuclear". Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude "o agresiune militară de pe teritoriul" belarus.

La sfârşitul lui ianuarie, SUA şi-au exprimat îngrijorarea că această reformă ar permite o desfăşurare de arme nucleare ruse în Belarus, ţară ce se învecinează cu Ucraina şi Polonia.

Realegerea lui Aleksandr Lukaşenko la preşedinţie în august 2020 a declanşat o mişcare de contestare istorică în această fostă republică sovietică, mişcare violent reprimată de autorităţi, care au întreprins arestări în masă, lichidări de mass-media şi de ONG-uri.

În Rusia, o reformă constituţională adoptată în 2020 a deschis calea pentru menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin până în 2036.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj locuitorilor Belarusului, în care i-a îndemnat să facă alegerea aşa încât ţara să redevină „bună şi sigură”. „Faceţi alegerea corectă. Sunt sigur că aceasta este cea mai importantă alegere a poporului vostru”, a declarat Volodimir Zelenski. Mesajul a fost zaradnic, nu a ajuns la urechile celor din Belarus.

Între 1994 şi 1996, fostele state sovietice Belarus, Ucraina şi Kazahstan au convenit să renunţe la armele nucleare în schimbul asigurărilor de securitate - asigurări care acum au fost încălcate.

Prin această modificare a Constituţiei, armament nuclear urmează să fie instalat în Belarus, după ce Minskul l-a abandonat în urma căderii Uniunii Sovietice.

Acest lucru sporeşte tensiunile, în contextul în care preşedintele Aleksandr Lukaşenko susţine agresiunea militară a omologului său rus Vladimir Putin în Ucraina, în pofida faptului că pozează ca mediator în conflict.