Săptămână de lucru de 4 zile şi în România. Un proiect legislativ introduce posibilitatea ca angajaţii să lucreze 10 ore pe zi, pentru a avea weekend de 3 zile

Plenul Camerei Deputaţilor Foto Inquam Photos Octav Ganea

Mai mulţi parlamentari au iniţiat un proiect legislativ care prevede modifcarea Codului Muncii. Proiectul de lege înregistrat la Senat introduce săptămâna de lucru de patru zile şi în România, pentru ca angajaţii să beneficieze de un weekend prelungit, de trei zile.

Potrivit proiectului legislativ, se propune modificarea Codului Muncii, care, în prezent, prevede că, pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. 

În legislaţia actuală, repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus. 

Iniţiatorii propun o durată a timpului de lucru şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână, astfel încât angajaţii să lucreze doar 4 zile pe săptămână şi să aibă un weekend de trei zile.

Astfel, potrivit proiectului de lege,  Alineatul (1) al articolului 112 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână”. 

De asemenea, în cadrul Alineatului (1) al articolului 113 se propune ca „repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat, şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederiior Directivei 2003/8d/CE a Parlamentuiui European şi Consiiiuiui Uniunii Europene". 

Iniţiatorii afirmă că măsura va susţine productivitatea muncii, tinerilor absolvenţi de studii superioare, precum şi persoanelor între 25- 40 ani, care sunt extrem de adaptabile, o să le fie mai uşor să se integreze la acest program, în timp ce persoanele cu familii (1-2 copiii) de peste 30 de ani vor accepta această transformare ca pe un impuls pentru petrecerea timpului liber pentru o perioadă mai îndelungată alături de cei dragi.

„După ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziţie un weekend prelungit, în care se odihneşte mult mai bine ţinând cont de cele trei zile libere. În acelaşi timp la nivel macro-economic s-ar crea impusul unei creşteri a consumului şi implicit a vânzărilor şi profitului în domeniul alimentaţiei publice, serviciilor şi turismului, datorat acestui gen de weekend prelungit”, mai arată expunerea de motive.

Iniţiatorii mai explică că propunerea legislative ar avea efecte şi asupra economiei, argumentând că ar duce la crearea mai multor locuri de muncă. „Dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajari”, mai motivează iniţiatorii proiectului legislativ.