România de basm la televiziunea publică din Coreea de Sud: „A Fairy Tale Village” FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Basmul numit România - un reportaj al televiziunii publice EBS din Coreea de Sud Foto sisamagazine co kr
Basmul numit România - un reportaj al televiziunii publice EBS din Coreea de Sud Foto sisamagazine co kr

Într-un reportaj difuzat în acest weekend, în cadrul unei emisiuni la televiziunea publică din Coreea de Sud, România a fost prezentată drept un tărâm de poveste.

Documentarul difuzat pe parcursul a 45 de minute face parte dintr-o emisiune a EBS1 - „World Theme Travel” - dedicată călătoriilor tematice prin Europa de Est: „Dreaming Eastern Europe”.

EBS este una dintre cele patru reţele principale de televiziune creată de guvernul sud-coreen cu scopul de a educa populaţia (Sistemul de difuzare educaţională). 

GALERIE FOTO CU IMAGINI DIN REPORTAJUL TELEVIZIUNII PUBLICE SUD - COREENE DESPRE ROMÂNIA

Ţara noastră a fost descrisă, într-una din seriile emisiunii, drept un târâm în care „totul pare să iasă dintr-un basm”. Călătoria intitulată sugestiv: «Satul rural dintr-un basm al „Turului tematic mondial”, „Micul Paris din Est” al României» a fost realizată cu mult înainte de pandemie şi a surprins partea idilică, rurală a României, cu tradiţiile şi obiceiurile sale, cu credinţa şi cultura sa, cu ocupaţiile sale ancestrale, precum oieritul, cu locuri unice sau ieşite din comun, de la Bucureşti, la Transfăgărăşan, de la Sibiu, până în Maramureş la Săpânţa. Reportajul a amintit inclusiv de personaje celebre precum Dracula şi Ceauşescu. Cum interlocutorii vorbesc în română, mare parte din reportaj este inteligibil.

Basmul numit România: „A fairy tale village” - reportaj despre ţara noastră la televiziunea publică din Coreea de Sud (Sursă imagini EBS)

    

De la micul Paris al Estului, la oraşul cu clădiri de peste 500 de ani  

Aventura a pornit din capitală, Bucureşti - despre care se menţionează că era numit cândva „Micul Paris al Estului”, apoi a continuat de-a lungul şerpuitului şi misteriosului Transfăgărăşan, în Carpaţi, pentru a face mai apoi o oprire în Sibiu, oraşul în care „majoritatea clădirilor (din centrul istoric – n.r.) au peste 500 de ani, fiind desemnate drept bunuri culturale, iar ferestrele de pe acoperişuri arată ca nişte ochi de om. Dacă traversezi strada sub privirea ciudat de usturătoare, vei da peste Podul Minciunilor”, au explicat jurnaliştii coreeni, amintind şi despre legenda potrivit căreia pe timpuri podul unic se prăbuşea sub greutatea minciunilor comercianţilor care se ocupau cu negoţul în Piaţa Mică a Sibiului dacă aceştia îndrăzneau să comită o astfel de greşeală.

Coreenii au făcut cunoştinţă şi cu „festivalul Sărbătorii Rusalilor” alături de enoriaşii unei parohii, acesta fiind descris ca „un festival plin de parfum de trandafiri”, de către reporterul care cunoştea destul de bine limba română, înţelegând-o şi vorbind-o destul de clar şi cursiv.

România bucolică şi secretele unei ocupaţii ancestrale

Călătoria a continuat la o stână, unde oaspeţii au fost invitaţi să cunoască secretele vieţii pastorale: să înveţe să mulgă o oaie, să guste din bucatele tradiţionale, să vadă cum se sacrifică un miel, strângerea fânului şi care este secretul caşului de oaie făcut la munte.

„Avem miei şi de două zile... Fânul îl strângem şi-l ducem cu tractorul sau cu calul, să-l depozităm pentru animale, (ca hrană - n.r.) pentru iarnă”, au explicat ciobanii. Scena s-a mutat apoi în casa sărăcăcioasă de la munte, fără acces la utilităţi precum energia electrică sau apa curentă, cu covoraşe tradiţionale realizate la războiul de ţesut, pe pereţi şi o furcă pentru tors lâna uitată într-o grindă, din vremuri apuse. 

Maşina de spălat ecologică şi „Noaptea Zânelor”

Aventura a continuat în nordul României, în Maramureş, unde oaspeţii au rămas uimiţi de bogăţua şi frumuseţea simbolurilor şi motivelor de pe celebrele porţi maramureşene, impresionaţi de ornamentele atent sculptate manual, dar şi de „Pomul cu oale” şi tradiţionala moară de apă, pe care localnicii încă o mai folosesc ca „maşină de spălat ecologică”. Modul străvechi de a spăla covoarele mari şi de a le usca a reprezentat o reală atracţie pentru străini.

Bogatele tradiţii maramureşene au fost surprinse şi în cadrul „Festivalului Sânzienelor”, de la Borşa. „Mii de oameni se adună pentru a se bucura de sărbătoarea de vară intitulată „Noaptea Florilor” sau „Noaptea Zânelor”, de felinare plutitoare cu urări şi de copii care întorc torţe în timp ce îndrăgostiţii îşi mărturisesc iubirea”, au menţionat jurnaliştii străini. Cu acest prilej, maramureşenii au vorbit cu mândrie despre portul popular tradiţional, explicând cum se numeşte fiecare piesă vestimentară în parte.

„Să mergem împreună într-un basm numit România!”

Călătoria asiaticilor s-a oprit după atâta vâltoare şi cultură în celebrul Cimitir Vesel din Săpânţa, unic în lume, unde aceştia s-au minunat de coloratele cruci executate manual, cu înscrisuri dedicate, sub formă de poezie despre viaţa celor decedaţi, locul în care moartea este luată în râs, fapt ce i-a făcut pe sud - coreeni să remarce: „Sub fiecare piatră funerară este o poveste încântătoare a celor plecaţi. Oamenii României trăiesc mai degrabă plini de bucurie, decât marcaţi de tristeţea morţii! România este un loc în care poţi învăţa atitudini pozitive faţă de viaţă. Să mergem împreună într-un basm numit România, unde totul este plin de bogăţie şi frumuseţe!”, a sunat la final îndemnul jurnaliştilor sud-coreeni.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Oraşul din România catalogat de o vloggeriţă britanică drept „The most unique city in Europe“ VIDEO

Tineri străini, după un an de România: „Parcă am privi un tablou vechi“ FOTO

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite