Expert în securitate de la Washington despre următoarea ţintă a Rusiei: „Cea mai vulnerabilă e Republica Moldova”
0
Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, susţine că este posibil un scenariu în care Republica Moldova este următoarea ţintă a Rusiei.
Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, vorbeşte pentru „Adevărul” despre obiectivele pe termen lung ale Rusiei în Europa Centrală şi de Est şi cum au evoluat acestea de la începerea războiului.
Joja susţine că cel mai probabil scenariu următor este o mare bătălie în Donbas, în următoarele săptămâni „şi aici există o speculaţie conform căreia Rusia insistă să aibă ce arăta populaţiei în data de 9 mai (N.R.: când Rusia sărbătoreşte Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste)”.
Experta crede că următoarea ţintă a Rusiei după Ucraina este Republica Moldova: „Şi cred că dacă e să ne uităm în ordinea priorităţilor şi ca strategie militară, cea mai vulnerabilă după Ucraina este Republica Moldova. Acum câteva zile, a apărut o informaţie chiar de la preşedintele Maia Sandu, conform căreia Rusia ar pregăti aeroportul din Tiraspol pentru acţiuni militare. Serviciile secrete britanice au făcut publice, zilele trecute, informaţii conform cărora există indicii clare că Rusia încearcă să recruteze oameni în Republica Moldova pentru armata rusă în vederea acestui conflict.”
Strategia pe termen lung a Rusiei: NATO afară din Europa Centrală şi de Est
Adevărul: Cum au evoluat solicitările iniţiale ale Rusiei pe parcursul desfăşurării războiului în Ucraina. În contextul în care operaţiunea de tip blitzkrieg a eşuat şi constatăm incapacitatea armatei ruse de a cuceri ţara vecină, credeţi că aceste solicitări vor fi temperate sau este practic o agendă pe termen lung pe care Rusia o stabileşte?
Iulia Joja: Ar trebui să diferenţiem între două seturi de cerinţe. Pe de o parte, sunt solicitările adresate SUA şi NATO înainte de război, în noiembrie-decembrie 2021: 1. Ucraina să adopte un statut de neutralitate şi să-şi asume că nu va adera la NATO; 2. Retragerea capabilităţilor militare americane din Europa Centrală şi de Est. 3. Retragerea statutului de membru NATO ţărilor care au devenit membre din 1997 încolo - România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria.
Pe de altă parte, avem discursul lung şi contorsionat al lui Putin din 24 februarie, care oficializează faptul că scopul intervenţiei militare este denazificarea şi demilitarizarea Ucrainei.
Legat de primele trei solicitări, nu văd niciun indiciu să se fi schimbat. Total surprinzător pentru Occident la cele trei cerinţe este că am putut avea pentru prima dată, negru pe alb, faptul că Rusia este o ţară revizionistă, imperialistă şi vrea să schimbe statutul Europei Centrale şi Est. Noi ştiam acest lucru, dar a fost bine că s-au convins unele ţări precum Germania, care susţineau, înainte, că nu avem nicio dovadă scrisă cu privire la intenţiile revizioniste ale Rusiei. Acum avem şi această dovadă. Nu avem niciun indiciu că se vor schimba atâta timp cât Putin este la putere. Este posibil ca aceste obiective să rămână, chiar dacă Putin va fi înlocuit. Este rezonabil să presupunem că atâta timp cât Putin va fi la putere acestea sunt priorităţile Rusiei privind securitatea în Europa. Indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, cine câştigă/cine pierde, cât durează conflictul, nu cred că aceste obiective se vor schimba.
Credeţi că există un punct de compromis în care pretenţiile Rusiei se pot întâlni cu concesiiile Ucrainei?
Nu cred că există vreun motiv pentru ca Ucraina să facă orice fel de concesii.
„Nu cred că Germania şi-ar pune problema să apere o ţară din Est, chiar membră NATO fiind”
Un exemplu în acest sens sunt declaraţiile preşedintelui Zelensky cu privire la intrarea în NATO...
Multă lume interpretează aşa pentru că aşa ne place să credem. El spune nu că Ucraina vrea să renunţe la intrarea în Alianţă, ci că statele membre NATO nu sunt pregătite şi nu vor să accepte Ucraina în rândul lor, ceea ce este adevărat. Era adevărat din 2008 încoace, dacă ne gândim la veto-urile Germaniei şi Franţei. Germania a declarat public, în timpul invaziei, că va introduce un veto pentru a opri intrarea Ucrainei în NATO. Nici măcar nu se pune problema ca atâta timp cât Ucraina e în război să adere la NATO.
Pe de altă parte, NATO are o politică a uşilor deschise pe care nu poate să o schimbe raportat la un stat sau altul. Nu există o politică şi un context în care statele membrie NATO să poată să spună: „nu vom primi niciodată Ucraina”, ceea ce de fapt era solicitarea Rusiei.
Ceea ce spune Zelenski este: „având în vedere situaţia actuală trebuie să ne gândim la alternative şi trebuie ca Ucraina să caute măcar aceste garanţii de securitate independe de NATO, într-un fel de coaliţie, într-un fel de document mai puternic decât Memorandumul de la Budapesta (N.R.: prin care Ucraina a renunţat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său care au fost transferate către Federaţia Rusă. În schimb, Statele Unite, Marea Britanie şi Rusia s-au obligat să respecte independenţa şi suveranitatea şi frontierele existente ale Ucrainei), care este memorandum nu tratat.
Aici intervin două elemente: în primul rând, Zlenski a spus că orice fel de decizie prin care Ucraina ar renunţa la o viitoare integrare în NATO va fi supusă unui referndum. În al doilea rând, există atât din punct de vedere militar cât şi politic, certitudinea la nivel Ucrainei, cât şi la nivelul României sau Poloniei sau a altor state vecine că singura putere posibil garantă a securităţii oricărei ţări din Europa Centrală şi de Est este SUA. Cât timp SUA nu vor să ofere garanţii de securitate Ucrainei, nu văd cum vor fi posibile şi credibile un set de asemenea garanţii de securitate independent de NATO. Asta ar fi logic, dacă trebuie să evităm veto-ul unor ţări din NATO haideţi să găsim o alternativă cu aceleaşi forme de garanţii de securitate. ŞI dacă vorbim de NATO, acele garanţii vin, de fapt din partea SUA, nu cred că Germania şi-ar pune problema să apere o ţară din Est, chiar membră NATO fiind.
Iulia Joja predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA. FOTO: Arhivă personală
„Singura opţiune acceptabilă este victoria totală a Ucrainei”
Care credeţi că este punctul de mijloc în care se poate ajunge la un compromis pentru a avea pace în Ucraina?
Cred că este destul de clar pentru partea ucraineană şi ar trebui să fie clar şi pentru Occident că singurul rezultat acceptabil din punct de vedere al negocierilor în interesul Occidentului pe termen mediu şi lung este o victorie totală pentru Ucraina. Este singurul lucru pe care trebuie să-l susţinem în acest context. Orice fel de tentative de împărţire pe care le vedem din partea unor lideri occidentali, şi noi ar trebui să ştim asta în România şi în Europa centală şi de est, sunt nişte răni pe care le deschidem din nou pentru a avea certitudinea că un conflict se va întâmpla din nou. Trebuie doar să ne uităm la Ucraina din ultimii 7-8 ani. Aici războiul nu a încetat niciodată, încetarea focului nu a fost niciodată respectată de ruşi. Acea tentativă de a face pace cu acordurile de la Minsk 1 şi Minsk 2 este în sine o mare eroare pe care Occidentul trebuie să şi-o asume, deoarece a pus la acelaşi nivel şi a cerut un compromis între agresor şi victimă. E ca şi cum ai pune violatorul şi victima violului să ajungă la un compromis. Singura opţiune acceptabilă este victoria totală a Ucrainei şi nici atunci nu avem garanţia că Rusia nu va mai reveni.
Vedeţi viabil scenariul potrivit căruia Rusia va cuceri întreaga regiune Donbas (dincolo de zona controlată de separatişti) şi vom avea la graniţele noastre un conflict îngheţat care poate oricând reizbucni?
Da, este foarte posibil. Asta indica acum viitorul apropiat, să spunem. Toată lumea crede că va avea loc o nouă mare bătălie în estul Ucrainei. Ne aflăm într-o situaţie în care Occidentul trebuie să se grăbească să livreze tot ce are nevoie Ucraina în acel spaţiu şi Ucraina să disloce trupele în regiunea Donbas, unde ne aşteptăm să aibă loc această bătălie sub nou general numit zilele acestea.
E imposibil de prezis rezultatul acelei bătălii. Occidentul trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru ca Ucraina să câştige această bătălie. Aceasta nu exclude scenarii paralele sau o evoluţie ulterioară. Dacă ne gândim la Odessa sau chiar şi la Kiev, există o serie de analişti şi experţi care consideră că faptul că a fost finalizată bătălia din nordul Kievului nu înseamnă că nu va avea loc o a doua bătălie.
Scenariul amintit de dvs. este cel mai posibil în următoarele săptămâni şi aici există o speculaţie conform căreia Rusia insistă să aibă ce arăta populaţiei în data de 9 mai (N.R.: când Rusia sărbătoreşte Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste).
Republica Moldova, următoarea ţintă a Rusiei
Dacă luăm în considerare scenariul de mai sus, credeţi că ar mai avea Rusia resurse şi voinţă politică de a continua cu invadarea unei alte ţări?
Da, cred că e posibil. Şi cred că dacă e să ne uităm în ordinea priorităţilor şi ca strategie militară, cea mai vulnerabilă după Ucraina este Republica Moldova. Acum câteva zile a apărut o informaţie chiar de la preşedintele Maia Sandu, conform căreia Rusia ar pregăti aeroportul din Tiraspol pentru acţiuni militare. Serviciile secrete britanice au făcut publice, zilele trecute, informaţii conform cărora există indicii clare că Rusia încearcă să recruteze oameni în Republica Moldova pentru armata rusă în vederea acestui conflict. Dacă ar fi să ne gândim la care este cea mai vulenrabilă ţară acum, aceasta este Republica Moldova, care poate fi implicată fără voia ei într-un război.
Carte de vizită
Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frotnier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.
Vă mai recomandăm:
Până unde poate merge Rusia cu Ucraina. Expert: „Discursul lui Putin e patologic”
Se încarcă comentariile...
